Plângeri fără zid

Mă surprind neplăcut (asta ca să nu scriu că mă enervează!) lamentările și plângerile astea de milă, că-i ianuarie, c-au trecut sărbătorile, că vai ce bine-ar fi să ne trezim direct prin martie😨, că pușculițele-s goale, că trebuie să ne-apucam de diete, că-i musai să ne-ntoarcem la muncă etc. Ba nu, io nu mă plâng, savurez fiecare clipă, fiecare zi!

De ce să mă plâng acum? Cum să mă vaiet? Anul trecut, pe vremea asta, era vai și-amar de plămânii și de sănătatea mea, eram – iar! – în burn-out, (pentru cei interesați, articolele despre burn-out le găsiți aici:

https://aurablupu.com/2019/10/27/tabu/

https://aurablupu.com/2019/10/02/burn-out-again/

https://aurablupu.com/2019/09/01/stresul-cronic-burn-out-epuizarea-suprarenalelor/

https://aurablupu.com/2018/03/17/burnout/

eram luată cu ambulanța și dusă la spital, toți din casă eram betegi, inclusiv și cel plecat la studii în Viena nu scăpase de boală, Edi bietu’ trăia, dar tot vai și amar era și de el, dar și de noi, când mă gândesc la ce și cum era atunci, acum nu pot decât să fac metanii și să-i mulțumesc lui Dumnezeu că azi suntem întregi și bine!

Ce dacă au trecut sărbătorile? Putem păstra și rămâne cu-aceeași bucurie-n suflet și după, nu doar de Crăciun și de Paști, nu? Nimeni nu ne obligă să fim și să devenim altfel, fii bun și vesel oricând vrei tu, nu doar de sărbători.

Că-i musai să ne-ntoarcem la muncă. Așa, și? Aici se muncește deja din 2 ianuarie, s-a muncit și între Crăciun și Anul Nou, nu are nimeni liber pe 25-26 decembrie, pe 1-2 ba și pe 6-7 ianuarie sau, și mai și, să ai mini-vacanța din 23 decembrie până-n 7 ianuarie și-apoi să te plângi că vaaai, de mâine mă-ntorc la serviciu? Ha! (asta ca să nu scriu hai sictir!).

Că-s pușculițele goale și burțile-s (prea)pline? Aici nu mai scriu nimic, c-am toot scris și-am scris… https://aurablupu.com/2017/12/22/echilibru/

Io nu mă plâng, nici nu mă vaiet. Mă bucur foarte tare că-i ianuarie. Că-s sănătoasă și eu, și ai mei. Că facem mișcare, că-i frumos afară, că-n casă-i cald și bine, că plouă în Australia, că-n marea asta de văicăreală sunt și oameni care tac și fac. Ce știu ei mai bine: să scrie, să împărtășească, să lumineze, să aducă ploi.

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

06/01/2019

Donație

Vă place ceea ce citiți? Aici puteți sprijini autoarea. Mulțam fain!

€10,00

 

 

 

 

 

6 gânduri despre „Plângeri fără zid

  1. Încep să cred tot mai mult că ţine de fire şi că e greu să se schimbe asta. Eu mă bucur de orice, de absolut orice. Când a nins acum trei seri, ţopăiam în balcon şi prindeam fulgii cu mâna pe geam. Şi mă bucur că au trecut sărbătorile, că vin altele, apoi primăvara, apoi vara şi tot aşa. Dar am ajuns să nu-i mai condamn pe cei născuţi supăraţi. Am înţeles că aşa sunt ei, că li se pare o prostie să te bucuri că plouă sau că nu mai plouă. Treaba lor. Treaba mea e să-mi văd de bucuriile mele zilnice. Mă îndepărtez însă de cei care vor să mă convingă că e prostie bucuria mea şi îi las în supărarea lor, nu le stric plăcerea de a sta bosumflaţi. Şi aici evit astfel de persoane care de-a lungul timpului au tot încercat să-mi demonstreze că e naşpa viaţa asta, lumea asta, planeta asta. La fel am făcut şi-n viaţa de zi cu zi. Respect pe oricine, respect orice părere. Dar când felul meu de-a fi e considerat naiv şi se încearcă să fiu adusă-n zona lor gri, zic mulţumesc, nu vreau acolo şi toate cele bune, eu plec. 🙂

    Apreciat de 4 persoane

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.