Eu. Și atât.
Când nu ajungi la struguri, normal că brusc devin necopți. 😉 Răutatea, dar mai ales invidia, or să ne pună capac. Nu alte metehne ci astea două-s (după mine) cele mai păcătoase și mai greu de dus. Eh, fiecare duce ceea ce-și așterne și primește la final (cum am mai scris io odată) fix ce-a […]
Citeşte mai mult
Ce zi frumoasă a fost azi! Parcă e primăvară, nu decembrie. Soarele a strălucit, n-a bătut vîntul, n-a fost frig. Deși n-am crezut că mai apuc anul ăsta să-mi scot bițigla* la păscut, uite că azi am avut ocazia. Daaa, știu, ar trebui acum să spăl geamuri și perdele, să bat disperată magazinele-n lung și-n […]
Citeşte mai mult
Semne. Energii. Zăpăceala și-ncâlceala gândurilor, revenirea-n matcă, recalibrarea e simplă tare. Doar că uneori uităm… Întoarcerea la simplitate. În natură. Pe mal de apă. Rugăndu-ne fiecare, așa cum știm… Și mulțumind celor care ne-au scos afară, ne-au dat imboldul să ieșim. Când mi-e mintea prea plină, când simt că nu mai pot, că mi-a ajuns […]
Citeşte mai mult
🌺 „Cu totul întâmplător” (vorba lui Edith 🥰) sunt pe 19/10/2019 în România, data când am și plecat prima oară din România. 🌺 🌺 „Cu totul întâmplător” pe biletul de autobuz, când m-am întors de la conferința lui Edith, s-a imprimat ora 19:19… 🌺 🌺 Și absolut cu totul întâmplător (cum altfel!) io-s născută fix […]
Citeşte mai mult
Îndrăznește. Visează. Iubește. Și îndrăznește din nou! Bine te-am găsit, Românie! Bine v-am găsit dragii mei, pe toți! Acum 17 ani plecam din România în Belgia. Acum am refăcut drumul, din Belgia spre România. Am schimbat macazul. Perspectiva. Am privit din alt punct de vedere tot. Frica, temerile, neliniștile de atunci, azi le-am înlocuit cu […]
Citeşte mai mult
„Pentru mine, ea nu a murit. Am momente, în casa din New York, când aud că se deschide ușa și mă aștept să o văd pe ea intrând, după atâția ani. Am fost puternic afectat de moartea ei, o tragedie ca asta îți zdruncină viața și simți că îți fuge pământul de sub picioare. Nu […]
Citeşte mai mult
„Ziua de azi a fost cea mai bună dintre câte am avut până acum. Situația s-a schimbat în bine de luni dimineața. Până atunci însă… În toate zilele am fost într-o permanentă încordare, o secundă n-am stat relaxată, am fost tot timpul cu „garda sus”. Am văzut într-adevăr niște locuri minunate, am fost și-n Belgia […]
Citeşte mai mult
„Ieri seară mi-am recitit jurnalul scris anul trecut (1998 n.a.). De fapt unul dintre caiete… Și mi-am amintit cât de bine mă simțeam după ce scriam. Prin scris mă eliberăm parcă de toate neliniștile, de toate gândurile și problemele care mă măcinau. Iar acum, amintindu-mi senzația aceea de eliberare, de ușurare, am zis să-ncerc din […]
Citeşte mai mult
Poate că v-am plictisit deja cu atâtea povești despre Burn-out dar, fiind preocuparea mea permanentă, că doar trăim împreună zi de zi, – știți filmul „În pat cu dușmanul”, nu? –simt nevoia să vă împărtășesc din ceea ce experimentez, poate-poate va fi și altcuiva de folos. Am și momente extraordinare, când prefer să uit de el […]
Citeşte mai mult
Cum poți defini un OM? Că-i frumos? Că-i bogat? Că-i sexy? Că-i deștept? Că-i umblat prin lume? După ce anume ne luăm când punem etichete? După o primă impresie? După ceea ce are? După cum se-mbracă și cum vorbește? După câte diplome are și câte poze minunate afișează pe net? După orice ne-am lua, putem […]
Citeşte mai mult
No, nu vă supărați pă mine da’ unii dintre voi au frate câte-o poză de profil de mă bagă-n spărieți! Și să vreau să le dau accept, nu pot, mi frică să nu mă bîntuie! Io știu că-n selfiurile astea tre’ să părem serioși, gînditori, înțelepți, șamd. da’ unii chiar exagerează și, de să mai […]
Citeşte mai mult
„Răsar, Mă-nalț, Cobor Și-apoi dispar, Și-apusul meu e totuși răsărit…” Minulescu a spus-o atât de frumos! În orice coborâre există și-o urcare. În orice-apus, apare-un răsărit. În orice durere e și o bucurie. Și-n orice om găsim de toate: apus și răsărit, durere cu bucurie, urcușuri și coborâșuri. De toate-amestecate. Ce iese însă după „amestecare” […]
Citeşte mai mult
Am căpătat o libertate ce-mi umple sufletul de-o fericire pe care n-am mai simțit-o până acum. De când nu mai îmi pun întrebări. De când în loc să mă-ntreb, răspund. „Ce-ar fi dacă…?” pentru mine nu mai există. Există doar: „Ce fain e să faci ce vrei!”. Limitless. Noi singuri ne punem limite. Noi […]
Citeşte mai mult
Ni se spune zilnic ce și cum să facem. Ce și cum să simțim. Cum și cu ce să ne îmbrăcăm. Ce să mâncăm. Unde să mergem. Suntem dirijați, manipulați, programați. De Matrix. De societatea în care trăim: de mass-media, de anturaj, de sistemul educațional, de biserică, de familie, etc. Vocea interioară, Sinele Divin, dorințele […]
Citeşte mai mult
„Papă savarina”. Mai știți replica din „RObotzi”? 😂😂😂 Cre’ că mă fac de-o sută de kile până mă-ntorc în Belgia și-o să am de alergat până mi-oi pierde capu’, dar chiar nu-mi pasă! Decât să mă îngrijorez la fiecare-mbucătură, să-mi calculez fiecare bucățică mestecată și să număr caloriile, mai bine savurez mâncarea. O mănânc și […]
Citeşte mai mult
De când cu „macaroanele” mele mă mișc mai greu. Când libertatea de mișcare mi-e îngrădită în vreun fel mă cam apucă bâzdâcii, mă simt iar ca-n „pușcătoria” mea de-acum 12 ani… Urăsc să nu pot face tot ce vreau. Știu că-i o rană nevindecată, dureroasă, inflamată, gata-gata să-și dea în petic, să iasă bulbucind la […]
Citeşte mai mult
Deși era trecut de jumătatea lunii mai, frigul persista, insistența lui bolnăvicioasă și sâcâitoare trebuia combătută c-un foc vesel, ce trosnea în șemineul camerei spațioase, ale cărei geamuri mari dădeau spre grădina de-un verde smarald. Printre norii plumburii, ce amenințau să se reverse torențial (după codul portocaliu declarat deja de autorități), mai încerca, timidă și nehotărâtă, […]
Citeşte mai mult
Fix despre ceea ce scriam io în 08/05/2019. 🙂 😉 Buuuun. De dexofiere v-am scris. Articolul îl găsiți aici ⬇ ⬇https://aurablupu.com/2019/03/03/cură-de-detoxifiere/ De cum să respirați corect, la fel. Uite și articolul ăla: ➡➡➡ https://aurablupu.com/2019/03/10/just-breathe/ No, amu hai să trecem la nivelul următor. 😉 La exerciții. Exercițiile de eliberare a tensiunii și a traumelor – TRE – sunt o serie simplă […]
Citeşte mai mult
Nu mai lăsați pe nimeni să vă conducă viața și să vă spună ce să faceți! Nici pe mama, nici pe tata, nici pe bărbat sau pe nevastă, nici pe profesori, nici pe șefi, nici pe prieteni, pe NIMENI! Sună radical și chiar e. Dar de fiecare dată când cedați din puterea personală altcuiva, vă […]
Citeşte mai mult
M-am bucurat citind un articol cum că UE a votat interzicerea din 2021 a produselor din plastic de unică folosință dar… oare în România se va ține seama de asta? Pentru că în Belgia chestia cu sortatul gunoiului e valabilă de mulți ani, pe când în România situația-i sub orice critică, am văzut asta în […]
Citeşte mai mult
Am avut momente în viața asta când mi-aș fi scos inima din piept cu mâinile goale, doar să nu mai simt durerea sfâșietoare, ce-o scofâlcea și-o transforma într-o bucată de carne sângerândă. Pieptul era prea mic, prea strâmt; durerea radia prin tot corpul și fiecare părticică din el pulsa de durere. Ochii ardeau plângând fără lacrimi; […]
Citeşte mai mult
Văd că se scrie mult despre depresie și multă lume-și dă cu părerea (inclusiv io 😜) despre ce-ar fi bine să facem și ce nu, cum să scăpăm de ea și cum s-o vindecăm. Însă drept să vă spun, când citesc îndemnuri la râs și voie bună chiar că-mi vine să râd! Cam amar, ce-i drept! […]
Citeşte mai mult
Nu ne văităm, nu ne plângem de milă și nu cerșim atenție. Nu ne afișăm dorul și durerea de-a fi departe de țară ca să fim compătimiți. Nu asta era ideea. Era o relatare și o simplă constatare a unei stări de fapt. Unii au înțeles-o, alții ba. Musai să scriu asta pentru că un […]
Citeşte mai mult
Aura Lupu (născută Boroș), a terminat liceul de filologie-istorie „Ady Șincai” din Cluj-Napoca, promoția 1988-1989, a absolvit cursurile școlii de masaj și reflexologie din Belgia. E mamă și soție împlinită. Pe pagina de blog a autoarei am găsit următoarele idei ce m-au sensibilizat. De ce? Deoarece am avut și eu un vis similar, ce-i drept […]
Citeşte mai mult
„Dor” câte înțelesuri are? Că te doare. Ce? Dorul… Este o dimineață ploioasă din noiembrie. N-am dreptul să mă căinez, a fost o toamnă frumoasă, de poveste, caldă și uscată (ceea ce pentru Belgia e de-a dreptul extraordinar) însă dorului nu-i prea pasă de asta… El vine și te lovește. Și nu ai ce face. […]
Citeşte mai mult
Suntem nimic. Fără rădăcini. Suntem deșertăciune. Fără firicelele de nisip care formează deșertul. Suntem mărunți. Fără să recunoaștem măreția celor de unde-am venit. Atunci devenim cu-adevarat puternici. Când nu ne uităm străbunii. Rădăcinile. Firele de nisip ce ne-au făcut să fim. Strămoșii care ne-au creat. Părinții, bunicii, străbunicii, înaintașii noștri. Toți. Trecutul. De unde ne […]
Citeşte mai mult
„ Sunt deja prea multe coincidențe ca să le ignor sau să nu le iau în seamă. Le consider semne. Că sunt pe drumul cel bun. Filmulețul ăsta a fost primul lucru ce mi-a apărut pe ecranul laptopului când l-am deschis. Exact despre femeia asta, Louise Hay, despre care până ieri nu știam nimic, am […]
Citeşte mai mult
În câte-o dimineață din asta friguroasă mă felicit călduros. 🙂 Nu că felicitările m-ar încălzi 😉 ci soba pe lemne. Pentru că de asta mă felicit ce decizie bună am luat când am înlocuit încălzirea pe gaz cu una pe lemne. „Zaaaaalig” – cum zic ăștia-n olandeză, adică în traducerea mea populară „fain de tăt” –, […]
Citeşte mai mult
Abia când pierdem ceva, înțelegem ce înseamnă acel ceva (sau cineva) pentru noi. Dorim cu ardoare ceva (sau pe cineva) și facem tot ce putem ca să-l obținem. Iar când în sfârșit îl avem, uităm de el. Nu-i mai acordăm importanța și atenția dinaintea posesiei. Posesia include – din păcate – și indolența. Risipa… „Am”-ul […]
Citeşte mai mult
Nu dețin rețeta minune a unei căsătorii fericite. Și nici nu știu care-s secretele relațiilor reușite și trainice. Însă un ingredient care ajută și consolidează cred că este umorul. Și sexul. No, dacă n-ați leșinat și n-ați căscat ochii, consternați și oripilați, continuați să citiți. Dacă însă v-au luat palpitațiile și v-am șocat, opriți-vă din […]
Citeşte mai mult
Pe 25 septembrie, exact acum 16 ani plecam pentru prima oară din țară. Aveam o grămadă de speranțe și-o mulțime de temeri. Cu inima strânsă, cu ochii înroșiți de-atâta plâns, moartă de frică și cu ditamai morcovu’ oareunde, am trecut granițele României, în drumul spre iad și, paradoxal, spre mântuire. ❤ Mai știți cum era […]
Citeşte mai mult
Oficial sau ne, e toamnă. Se simte. Se vede. Și se… adulmecă. Mirosul inconfundabil al toamnei. Umed. Rece. Dulce-amărui. E vremea castanelor coapte. A ludăului* copt. Și-a plecărilor… Pădurile ne cheamă. Frunzele șoptesc. Vântul plânge. Se tânguiește și șuieră și se vaietă. Ca și mine aseară… N-o să mint. Aseară m-am smiorcăit. Mi-a plecat mezinu-n […]
Citeşte mai mult
Am ieșit dimineață cu Edi la plimbare. E înnorat, aerul e rece și-auzi deja toamna șoptind în frunzele spulberate de vânt. Pădurea începe să-și piardă culoarea verde, soarele căldura arzătoare iar cerul din albastru a devenit gri mohorât. E-aproape toamnă. Mirosul ierbii proaspăt cosite îmi amintește întotdeauna de buna. Și bunu’. Când mergeam împreună la […]
Citeşte mai mult
Să nu vă închipuiți că munca pe care-o facem cu noi înșine se oprește vreodată. Că drumul ăsta de redescoperire, de dezvoltare personală, de săpat adânc, de eliberat frici și traume, de căutare și vindecare are vreun capăt. Că n-are. De fiecare dată când crezi c-ai rezolvat ceva, apare altceva. De fiecare dată când crezi […]
Citeşte mai mult
Ieri am cunoscut o femeie deosebită. Am povestit ore-n șir însă parc-au trecut doar clipe. Este copleșitor sentimentul regăsirii cu cineva necunoscut. Sunt recunoscătoare că astfel de oameni minunați și extraordinari 🙂 îmi ies în cale. Că am onoarea să-i cunosc. Să-i privesc în ochi. Să le ascult vocea șoptită. Râsul sincer. Și zâmbetul deschis. […]
Citeşte mai mult
4 zile, 4 dorințe împlinite. „I will write a book someday”, să văd delfinii, Cornu’ Caprei – Giethoorn și stelele de-aproape. Chestia cu stelele o am încă din copilărie când în Cuzdrioara, în grădina din spatele casei, în întunericul neperturbat pe vremea aia de niciun bec, mă zgâiam la bolta cerească cu capu’ dat pe spate […]
Citeşte mai multNo hai să vă povestesc ce-am pățît io ieri. Învăluită cu promo-ul cărții, înheredietă (pentru necunoscătorii limbajului ardelenesc, adică preocupată 😜) cu ea și emoționată de nu mai știem nici cum mă chiamă, arunc uochii pă ceas și ioi, era unu după-amiază deja! Și-mi amintesc că io trebe să mă duc la lucru, de la jumătate […]
Citeşte mai mult
Performanţele postării tale Impact – persoane: 39.014 Impact – persoane 2.310 Reacţii, comentarii şi distribuiri 🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏 De obicei am cuvintele la mine (după cum bine-ați observat ) dar amu’ am cam rămas fără. 🤐 Dar no, hai să-ncerc totuși să vă scriu câteva cuvințele. Oameni buni, dragi și de omenie, vă mulțumesc din suflet! ❤ ❤ ❤ Este minunat să […]
Citeşte mai mult
Cică orice mare bucurie vine la pachet c-o supărare și mai mare. Doamne ce-aș mai fi vrut să sar peste a doua parte! Știți cum e când îți vine să-ți smulgi păru’ din cap, să te dai cu curu’ de pământ și să urli până-ți pierzi vocea? No cam așe mă simt acum. Bineînțeles că […]
Citeşte mai mult
Momentul în care care hotărăști să te schimbi, să faci altceva, să asculți în sfârșit de tine și de nevoile tale, este declanșat de obicei – și din păcate – de-o boală. Până când corpul nostru nu spune: „Stop!”, continuăm în virtutea inerției, surzi și orbi la strigătele lui de ajutor. Abia când suntem pe […]
Citeşte mai mult
„Tu să taci din gură când oamenii mari vorbesc! Să nu te prind că te smiorcăi pe stradă că te vede tăt satu’ și mă faci de râs! Da’ ce ești tu? Bărbat sau pancovă? Mie să nu-mi întorci vorba-napoi că-ți zboară mucii pă păreți! Ce-am zis io rămâne sfânt! Să nu vorbești neîntrebat!”. Vă sună cunoscut? Cred […]
Citeşte mai mult
18 aprilie 2018. O zi memorabilă. O zi specială. O zi superbă. Din toate punctele de vedere. Soare, cald (25 de grade!!!), peste tot flori, fluturi, oameni frumoși și suflete deosebite. Azi am încheiat 6 luni de muncă. Cu mine însămi. Sprijinită, ajutată, susținută și îndemnată de cineva. Cineva cu care din prima clipă am […]
Citeşte mai mult
Am moștenit iubirea pentru flori de la mama. De când mă știu, curtea noastră din Cuzdrioara, de primăvara până toamna târziu, e plină de flori. Iubeam să mă trezesc dimineața, să deschid larg ferestrele și să simt parfumul liliacului, al lăcrimioarelor și-al zambilelor înflorite în grădinuța din fața casei. Și vai, ce ciudă îmi […]
Citeşte mai mult
Cei care aveți animale de companie o să știți direct despre ce scriu io acum. Cei care n-au, s-ar putea să spună că exagerez. Dar nu-mi pasă. Exagerat sau nu, o să declar acum și pentru totdeauna că-mi iubesc animăluțul ca pe propriul copil. Am avut dintotdeauna o legătură mai specială cu animalele. Ba la […]
Citeşte mai mult
Hărțuire, tachinare, integrare și reușită.
În ciuda tuturor și-mpotriva sorților.
Ieri a fost ziua iubirii, cică. Însă pentru mine, ca de obicei, a trebuit să fie… altfel. Ce să fac no, dacă în afară de iubire ieri m-au încercat și alte sentimente? Io le-am tot spus să plece și să apară în altă zi, da’ degeaba. Ele nu și nu. Cu riscul să vă dezamăgesc, […]
Citeşte mai mult
Vi s-a întâmplat vreodată să fiți între oameni și totuși să vă simțiți singuri? Să vă întrebați : „Ce naiba fac io aici?” Și să simți impulsul să fugi. Să pleci. În vârf de munte, unde să n-auzi decât vântul și păsările. Sau pe-o plajă pustie unde să fi doar tu, valurile, marea și pescărușii. […]
Citeşte mai mult
Anul trecut, trei persoane diferite, care n-aveau absolut nicio legătură una cu cealaltă, mi-au spus același lucru. În discuții banale. În contexte diferite. Care nici nu aveau legătură de fapt cu ceea ce discutam noi atunci. Mi s-a părut ciudat. Însă de fiecare dată m-a trecut așa, un fior. Și de fiecare dată am trecut […]
Citeşte mai mult
N-am mai scris de câteva zile. Mi-e sufletul greu. Ieri am plâns. Azi la fel. E o toamnă superbă cum de mult n-a mai fost. Pădurea e minunată. Apusurile spectaculoase. Dar sufletul meu nu se bucură. Nu poate. Ce poți să spui cuiva care e pe moarte ? Cum să-l alini? Ce cuvinte sunt potrivite într-o […]
Citeşte mai mult
Un exercițiu pe care-l am de făcut în perioada asta este de iertare. Face parte din procesul meu de vindecare. Bun. Și-am început io da’ baiu’ îi că-s tare mulți. De iertat. Am început să-i sortez și să-i grupez că altfel hă-hă, exercițiul meu poate dura până la Sfântu’ Așteaptă! Am luat-o metodic: în prima […]
Citeşte mai mult
Ieri m-am „inervat cu nervii” și m-am hotărît să mă auto-bine-dispun. Așa că, în ciuda vremii, pe ploaia aia rece și pe vînt, ne-am dus la alergat. Nu pot să vă spun cît a fost de bine, de eliberator, de fain!!! (tri semne de exclamare cred c-ajung, nu? No, hai că le-am mai și accentuat) […]
Citeşte mai mult
În ultimele săptămâni (ce deja mi se par o eternitate!) răpăitul ploii pe acoperiș mi-a încercat fiecare nerv, vuietul vântului m-a scos din minți (chiar și noaptea, cu perna pe cap tot m-a bântuit, alături de rafalele de ploaie ce șiroiau pe geam), frigul umed mi-a cam pătruns în suflet și în oase și mi-a […]
Citeşte mai mult
N-am văzut gram de zăpadă toată iarna și azi-dimineață, surpriză! A nins! La voi cum e? Am citit pe ici, pe colo, că e primăvară. Așa am crezut și eu, până mai-nainte. Acum îmi arunc ochii pe geam și mă ia cu fiori. Nici nu-mi vine să mai ies din casă! După ce că de […]
Citeşte mai multYeee! Sunteți cei mai tari cititori! Vă mulțumesc și vă țuc de nu vă vedeți! Și câștigătorii sunt…
Citeşte mai mult
Poți să iubești până nu mai știi de tine, poți să arzi complet de drag și dor, poți să te tăvălești ca peștele pe uscat, poți face tumbe și vărsa lacrimi amare până inunzi deșertul, că-i tot degeaba. Când iubirii tale nu i se răspunde iar sentimentele nu-ți sunt împărtășite, te păcălești singur, te risipești; […]
Citeşte mai mult
Tătă tărășenia asta cu virusu’ pluii începe să semene cu scenariul unui film de groază. Panică, rafturi golite, făcut provizii, măști, carantine, etc. E groasă, dar parcă nu atât de groasă pe cât se vrea să ne facă să credem. Ok, e de avut de grijă, de spălat mînuțele mai des, de evitat locurile aglomerate, […]
Citeşte mai mult
Inițial publicat pe Aura B. Lupu:
? Am moștenit iubirea pentru flori de la mama. De când mă știu, curtea noastră din Cuzdrioara, de primăvara până toamna târziu, e plină de flori. Iubeam să mă trezesc dimineața, să deschid larg ferestrele și să simt parfumul liliacului, al lăcrimioarelor și-al zambilelor înflorite în grădinuța din…
Inițial publicat pe Aura B. Lupu:
De parcă un cuțit mi s-ar răsuci în inimă. De parcă un fier înroșit în foc mi-ar răscoli măruntaiele. De parcă mi s-ar presăra sare pe-o rană deschisă. Și toate astea simțite de-odată și-amplificate de-o mie de ori. Și-aș urla până mi-aș pierde vocea. Aș sparge ceva, aș…
Azi nu-i o zi prea grozavă. N-am dormit bine și cât am dormit am visat tot felul de chestii, știți cum sunt visele alea după care te trezești mai obosit decât te-ai culcat, nu? No, așa și io, zici c-am tras în jug toată noaptea în loc să dorm. Ce-i drept m-a și mâncat oareunde […]
Citeşte mai mult
Baruch Spinoza a fost un renumit filosof evreu-olandez de origine sefardă, cu strămoși de proveniență portugheză, care a trăit în secolul secolul al XVII-lea. Încă de atunci el ne-a spus unde să-l cautam pe Dumnezeu. Încăpățânați, l-am cautat peste tot, doar acolo unde era, nu. Măcar de-acum să-l ascultăm… „Dumnezeu”, după Spinoza. „Încetează […]
Citeşte mai mult
Inițial publicat pe Aura B. Lupu:
În casa mea sunt termite. 🙂 Termină tot. N-apuc să fac ceva de mâncare, c-a și dispărut. Lucrează mai ales noaptea, după 12. Găsesc urme dimineața când mă trezesc: firimituri, tacâmuri în chiuvetă și oale goale. Termitele astea ale mele se-ascund destul de bine-n timpul zilei, da’ știu…
Cei care v-ați pierdut simțul umorului, căutați-l. S-ar putea să fie singurul care să vă scape de constipație și care să vă facă viața mai ușoară. (prea) Serioși, bățoși și aroganți, s-ar putea să vă căptușiți și c-un pui de ulcer, roade rău acreala, aciditatea(adică răutatea) la stomac. Mai lăsați-o naibii de perfecțiune și râdeți […]
Citeşte mai multBună ziua, stimată doamnă. Mulțumesc pentru accept. Bună ziua, stimate domn! Cu drag (Cred, adaug io, în gând). Pot să vă inoportunez cu o întrebare?(No, ia vezi, poți? Uimește-mă!) Ăăă, da. Sunteți singură?(Of, Gijuz-Craist! altu’ din ăla, serios amu, numa’ de ăștia-mi scoți în cale, pardon, în mesănger, Doamne? Pe bune?) Nu, scrie la statut: […]
Citeşte mai multSuntem specialiști, fără îndoială. Știm tot, da’ tot, despre tot: cum ar trebui oricine altcineva să-și trăiască viața – în afară de noi! – , ce-ar trebui să facă și mai ales cum. Și devenim de-a dreptul experți în a arăta tuturor celorlalți unde și cât de tare au greșit, exclamând cu superioritate: „Eu? În […]
Citeşte mai mult
Când am ieșit ieri de la poștă, după ce v-am trimis cărțile, cerul m-a întâmpinat albastru, cu nori pufoși și soare strălucind. Am zâmbit instantaneu. Eram pur și simplu fericită. Cum să nu fii? E atâta frumusețe câteodată, încât ai impresia că nu o poți cuprinde pe toată în privirea ta. Și-atunci scoți telefonul (că […]
Citeşte mai mult
Că ieri a fost și paișpe și ziua iubirii n-a avut (prea mare) importanță. A fost o zi perfectă. Mi-am luat bicicleta, aparatul foto și-am plecat. Oricât de mult mi-ar plăcea socializatul, contactul cu oamenii, statul de vorbă și interacțiunea, cel mai bine mă simt în natură, singură, doar io cu bidiviul meu năzdravăn, cu […]
Citeşte mai mult
Da, da, văd că noua modă-i să facem mișto de „Valentine’s Day”, să râdem de cei care-și declară iubirile pe net, să luăm în derâdere iubirile afișate și să facem glume pe seama „fraierilor” care cred în așa ceva. Când de fapt toți tânjim s-avem pe cineva care să ne iubească și pe care să-l […]
Citeşte mai mult
Inițial publicat pe Aura B. Lupu:
Hm, încep să-mi recapăt speranța. Am deschis facebucu’ și n-am fost înghițită – ca-n ceilalți ani – de avalanșa de inimioare și urări trase la xerox, nici divele văd că nu mai afișează ostentativ inelușele și poșetuțele (de firmă, da? 😜) pe care le-au primit în dar de…
Aura B. Lupu: Călătorii neașteptate
Citeşte mai mult
Articolul https://aurablupu.com/2018/06/09/firesc/ a fost inspirat din realitate, știți că nu scriu povești din ceea ce nu am trăit. Astea-s iubirile adevărate, când ajungi la 80 de ani și, de pe-un pat de spital, îți mângâi partenerul cu-atâta duioșie și dragoste că nu mai e nevoie de nicio altă dovadă, nici de declarații pline de emfază […]
Citeşte mai mult
De când am ajuns acasă numa’ „Doamne-s mulțam!” zic, și „Ioooi, ce bine-i acasă!”. Încă-i furtună, încă bate vântul foarte tare iar io-s super recunoscătoare c-am aterizat ieri cu bine. Deși îmi place să zbor, știți voi, am scris deja despre asta, https://aurablupu.com/2018/11/01/efectul-gloria/ https://aurablupu.com/2019/04/17/peripetii-cu-avionul/ ieri recunosc c-a fost prima oara când m-a luat cu fiori […]
Citeşte mai multAm încheiat două zile foarte intense, a fost o experiență deosebită, Edith știe ce face și mai ales cum s-o facă. Detalii nu pot vă dau prea multe, dacă vreți să aflați ce și cum, e musai să participați la atelierele ei, astfel de experiențe nu pot fi descrise, e nevoie să fie trăite, pe […]
Citeşte mai mult
Am venit în România pentru câteva zile. Nu-s în concediu, e o călătorie în care-ncerc să îmbin utilu’ cu plăcutu’ și care, de la bun început, a cam fost cu peripeții. E prima oară când vin în luna februarie, venim de obicei doar vara și-atunci e alfel, parcă. Mai prietenos, mai vesel și mai cald. […]
Citeşte mai mult
AZI, duminică 2 februarie 2020 este o zi rară, una care se întâmplă o dată la o mie de ani. Indiferent de formatul datei, citită de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga, este același lucru. Următoarea dată exact la fel este peste 1000 de ani: 03.03.3030. Aceste date poartă numele de […]
Citeşte mai mult
Se zice că oamenii fericiți au memorie scurtă și multe amintiri. Io clar mă încadrez perfect. Când umblu la cutiuța cu amintiri, (știți voi, „amintirile” pe care Facebook-ul ni le arată-n fiecare zi) mă bucur ca și un copil ce tocmai și-a găsit vreo jucărie preferată, într-un pod uitat și prăfuit. Uit repede, memoria mea […]
Citeşte mai mult
Când îți dorești ceva din adâncul sufletului tău și se-mplinește, ai o senzație de plutire, de neverosimil. Te zgâiești ca tuta pe pereți, te ciupești, te uiți iar la pereți… Senzația de ireal durează un timp, accentuată fiind și de simptome fizice: ești amețită (bine, cam ești de felul tău, acum însă mai tare ca […]
Citeşte mai mult
După o supărare mare, vine-o bucurie ȘI mai mare! Oameni buni, dragi și de-omenie, cartea „Trăirile Aurei 2” a ieșit de sub tipar! Puteți s-o comandați de pe site-ul editurii Libris, o găsiți și-n Librăria Șt. O. Iosif (din centrul Brașovului). Vă mulțumesc și vă țuc cu drag pe toți! Cu drag și cu nespus […]
Citeşte mai mult
De fiecare dată când viața mă-ncearcă la greu, închid ochii, inspir adânc și… plec. Evadez. Măcar pentru câteva clipe sunt departe. De probleme și de griji, de gânduri și de supărări. Aud valurile, simt briza mării și aerul sărat, nisipul fierbinte sub tălpi și mă liniștesc. Câteodată suficient de mult și de bine încât să […]
Citeşte mai mult
Dintr-o viață plină de lipsuri dar goală de nefericire. De parcă lipsurile materiale erau compensate de preaplinul inimilor, ce debordau de fericire. Amețită de-atâta fericire, pluteam. Eram în sfârșit împreună. Ce conta munca grea, orele multe și banii puțini? Conta că la sfârșitul zilei adormeam în brațele lui. Ce conta că dormeam pe-o saltea gonflabilă […]
Citeşte mai mult
Futu-i mama lui de dor! Mai lasă-mă bre în pace, ia mai du-te și pe la alții, că pe mine m-ai încercat destul! Zilele astea atâta mi-ai fugărit creierii, de m-ai căpiat! Edi-n sus, Edi-n jos, zi și noapte mă faci să mă tooot gândesc la el! Da, știu, câine ca și el n-o să […]
Citeşte mai mult
Nu știu unde am citit întrebarea „Cum ești când nu te vede nimeni?” și știu că, pe lângă faptul că întrebarea mi s-a părut complet inutilă și debilă, 🤪 am răspuns totuși, zâmbind(debil): fix-fixuc cum îs și când mă vede tătă lumea! Adică cum să fii altfel, că io nu pricep? Ești într-un fel când […]
Citeşte mai mult
Azi, 23/01/2020, este ziua scrisului de mână. Poate părea ceva banal, nu-i așa? Dar când n-o faci decât o dată-n paști, îți cam pierzi îndemânarea. De când am început să scriu pe blog, adică din taste, mi-am dat seama, când plecam cu bicicleta brambura, pe coclauri, că nu pot lua laptopul cu mine, când mă […]
Citeşte mai mult
Știți oboseala aia plăcută, când simți în fiecare mușchi o durere surdă, dar (tot) plăcută? Am atins azi, la nici o lună de alergat, limita celor 10 ture de teren, cât alergam în perioada mea de glorie, ca să zic așa. Am început iar cu mare greu, îți ieși repede din formă, crezi că dacă […]
Citeşte mai mult
Ieri m-am îndrăgostit. Pe loc și iremediabil, inima – și mințile! – mi-au fost furate de-un charmeur, un Don Juan foarte priceput și de-a dreptul fermecător! Tactica lui a fost încă de la început deloc subtilă, un salut elegant și hotărât, apoi o pironire cu ochii îndrăzneți și scăpărători, o-ncurajare și-o exclamație admirativă, păstrând pentru […]
Citeşte mai mult
Da, așa-i, prefer să fiu prostuță, adică tutulucă și văzduhistă, să cred în basme și-n povești, să cred în iubire și-n miracole, să cred că viața asta-i tare faină și că merită să o trăiești din plin. Da, prefer să cred în suflete pereche, în iubiri fără sfârșit, da, prefer să-i spun „Sorele meu!” și […]
Citeşte mai multbillie eilish – everything i wanted
Citeşte mai mult
Îndârjirea cu care se agață unii de-o relație în care nu mai există demult dragoste și înțelegere, în care respectul reciproc și grija unul față de celalalt sunt practic inexistente, în care injuriile și jignirile curg iar certurile se țin lanț, apare întrebarea: cui folosește? Cui folosește să-ți calci pe inimă și suflet și să […]
Citeşte mai mult
Măi, măi, ce ne mai ne mai place să ne dăm victime, vulnerabile și neînțelese, văd că-i una dintre măștile preferate. La articolul de ieri, cu cerutul ajutorului și arătatul supărării, multe comentarii m-au dezamăgit. Că mai bine se plânge-n pernă și nu se arată nimănui suferința, că de ce să-ți afișezi supărarea și să-ți […]
Citeşte mai mult
Ești supărat? Spune-o! Vrei ajutor? Cere-l! Te nemulțumește ceva? Arat-o! Nu mai jucați teatru prefăcându-vă că totul este minunat și extraordinar, nu mai răspundeți la întrebarea „Ce faci?”, c-un „Bine!” scurt și mincinos, nu mai lipiți zâmbete false pe chip și nu mai afișați o fericire pe care n-o simțiți. Vrând să arătăm lumii că […]
Citeşte mai multÎn bucătăria mea miroase-a rai… Cînd aud de baby carot, stridii și fondu, mă ia cu capu’! Figuri și fițe, pretenții și aere! Mvai, adooor scampiile, fructele de mare și andivele! Broccoli si sparanghelu’, conopi(z)da si fructu’ dragonului, frunzulița de rucola și roșioarele alea mici-micuțe, ca-n cîntecu’ ăla de succes, ce-l lălăiam prin liceu, Cheri […]
Citeşte mai multInițial publicat pe Aura B. Lupu:
Mi-am regăsit locurile dragi c-o satisfacție, o mulțumire și-o bucurie fără margini. Flori, fluturi, căprioare, păsări și iepuri, liniștea și tihna le-am găsit pe toate la locul lor. Balta-i tot acolo, la fel de fain oglindește cerul. Soarele apune la fel de frumos. Mulțumesc Doamne că m-ai adus,…
Cică ochii sunt oglinda sufletului. Unde oare citise tâmpenia asta? Să te încrezi în ceea ce simți. Altă prostie! Instinctul nu te înșală niciodată. Pe naiba! Datorita instinctului își luase la revedere de la 1000 de euro, proasta naibii! Când n-o să mai trăiască după cărți? Când o să coboare cu picioarele pe pământ? Văzduhistă […]
Citeşte mai mult
N-am putut rata un moment atât de important, așa că am ieșit afară, cu aparatul de gât, vânând eclipsa de Lună Plină în Rac. Ca o adevărată regină a nopții, ce știe cocheta, flirta și chicoti, nu s-a lăsat prinsă ușor, s-a tot ascuns după nori, când credeam c-am înhățat-o-n cadru, dispărea. Mi s-a dezvăluit […]
Citeşte mai mult
Pentru noi cititul era evadarea din cenușiu, din cotidian. N-aveam decât asta: cititul și joaca pe uliță. Ce telefoane, internet, televizor, abonament la Netflix și urmărit seriale HBO? Citeam tot ce ne pica în mână, de multe ori pe ascuns, cu lanterna sub plapumă, să nu ne prindă ai noștri că citeam ce nu era […]
Citeşte mai mult
Este câte-o zi, ca și cea de azi, în care-mi ninge și-mi plouă. Și, bineînțeles că de fiecare dată, există și-un „declanșator”. Azi a fost o tanti. O pacientă nouă. La prima vedere, demnă de toată mila și compasiunea. La a doua… ioi și vai! Am fost avertizate că-i genul care dacă zici că peretele-i […]
Citeşte mai mult
Mă surprind neplăcut (asta ca să nu scriu că mă enervează!) lamentările și plângerile astea de milă, că-i ianuarie, c-au trecut sărbătorile, că vai ce bine-ar fi să ne trezim direct prin martie😨, că pușculițele-s goale, că trebuie să ne-apucam de diete, că-i musai să ne-ntoarcem la muncă etc. Ba nu, io nu mă plâng, […]
Citeşte mai mult
Când am scris articolul ăsta: https://aurablupu.com/2019/07/25/40-de-grade-n-belgia/ știam că-i bai. Acum, cu incendiul din Australia, știm cu toții. 😦 Pământul bietu’ nu (ne)mai poate răbda. Vedem filme fantastice, cu extratereștrii care vor să invadeze Terra ca s-o secătuiască de resurse, când realitatea bate filmul. Cei care facem asta, suntem chiar noi. 😦 Luăm, consumăm, parazităm o […]
Citeşte mai mult
Știați că există o zi a răspântiilor și a alegerilor și ea este chiar azi, 3 ianuarie? Compitalia era o veche sărbătoare romană ținută în onoarea zeițăților răspântiilor, cărora li se lăsau ofrande oriunde se întâlneau două drumuri. (am aflat asta de pe Catchy) Dacă azi tot e o zi a răspântiilor și a alegerilor, […]
Citeşte mai mult
Inițial publicat pe Aura B. Lupu:
Cât bine poate face unei relații câte-o ceartă din aia zdravănă! Când dai afară tot ce-ai strâns și ce n-ai spus, toate frustrările și nemulțumirile adunate. Când spui ce te doare și ce nu-ți place, ce te deranjează și ce te enervează. Indiferent cât de mult v-ați iubi…
