EDI

Aura B. Lupu

Bucuria pe care ți-o aduce un animal de companie nu pot s-o compar cu nicio altă bucurie. Da’ nici durerea…

Ziua de ieri a fost oribilă.

Ieșind cu Edi la alergat (sau mă rog, o încercare de alergat, plină de gâfâieli și pauze repetate că mi-am ieșit rău din formă) am observat că Ediță al meu trăgea că apucatu’ către drum. La început m-am gândit că no, miroase el ceva (că din trei simțuri ăsta ce-l mai are citov, de văzut așa-și-așa iar de auzit spre deloc).

Însă pe drumul de întoarcere mi-am dat seama că-i altceva, își scutura și capul și-și pierdea parcă echilibrul.

Vă dați seama că am mers direct la veterinar.

Panica, durerea, neputința, neacceptarea, mila,și multe alte sentimente m-au încercat ieri pentru prima dată.

Edi împlinește mâine 13 ani.

Un gând pe care-l alung ca pe-o muscă de aia care tot vine și te bâzâie.

Și…

Vezi articolul original 376 de cuvinte mai mult

Reclame

Un gând despre „EDI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s