Nu-s obosită, îs ruptă de oboseală. Îmi vine să mă pun în cur şi să mă cânt.
Este câte-o zi când toate se adună: serviciu, cumpărături, făcut mâncare, întins haine, strâns haine, făcut curat etc. Nu ştiu cum e la voi, da’ la mine parcă nu se mai termină. Şi hai, făcutu’ mâncării mai e cum e, da’ strânsul şi curățatul de după în bucătărie mă omoară! Recunosc, nu mi-a plăcut niciodată – prea tare – să stau la cratiță. Fac mâncare că-i de musai ca de voie bună. Da’ să fac din asta o pasiune, cu rețete inventate şi-apoi pus poze pe Facebook, cu mâncăruri sofisticate, nope! Şi-aşa ce folos? Vorba aia, mâncăm şi c…, nu?
Acum să nu se ofuscheze pe mine pasionatele în bucătărie. E o pasiune ca oricare alta şi, chiar dacă nu rezonez cu ea, încerc s-o pricep. Însă mi se pare e o mare…
Vezi articolul original 217 cuvinte mai mult
Aura B. Lupu 
Lasă un comentariu