Vi s-a întâmplat vreodată să fiți între oameni și totuși să vă simțiți singuri? Să vă întrebați: „Ce naiba fac io aici?” Și să simți impulsul să fugi. Să pleci. În vârf de munte, unde să n-auzi decât vântul și păsările. Sau pe-o plajă pustie, unde să fi doar tu, valurile, marea și pescărușii.
Am des sentimentul ăsta. Iar azi l-am avut cu siguranță. Deși cred că mai urâtă decât bătrânețea nu-i decât singurătatea, am des momente în care vreau să fiu singură. Io cu mine. Și gândurile mele. Mi-e greu să explic. Până și soțului meu, care mă cunoaște și pe dinăuntru și pe dinafară, nu-i pot spune.
Dar după câte o zi ca cea de azi, când vezi mizeria umană în toată „splendoarea” ei, nu vrei decât să fugi. Să te ascunzi. Și să plângi.
Oare la atât se reduce în final viața noastră? Să așteptăm tremurând și bălind* după o lingură de supă? Să trăim așteptând febrili să treacă doar timpul dintre mese, cu gândul doar la ce-o să avem în farfurie? Te culci, mănânci, te caci și piși și iar te culci și iar mănânci… și tot așa…
După o viață întreagă în care ai fost o persoană dinamică, energică și plină de viață, să ajungi în halul ăsta? Doamne, ce pedeapsă! Ce ironie și ce umilință! De care nici măcar nu ești conștient.
Cumplit. Nu vreau să vă întristez. Dar e o realitate.
O ocolim, o alungăm, o hâșâim crezându-ne imuni. Dar nu suntem. Toți ajungem acolo. Mai devreme sau mai târziu, toți ajungem să ne agățăm cu disperare de firul ăsta subțire numit viață.
Io una aș prefera să mă ia bunul Dumnezeu înainte să ajung astfel.
Însă nu-i după preferințe. E o decizie care nu ne aparține.
Așa că nu pot decât să mă rog la Dumnezeu să mă lase să mă bucur cât mai pot de fiecare zi din viața pe care mi-a hărăzit-o.
Să trăiesc fiecare zi ca și când ar fi ultima.
Să fac ceea ce vreau și nu ceea ce trebuie.
Să trăiesc din plin și să n-am regrete.
Să iubesc din tot sufletul și să-mi împlinesc toate visurile.
Și nu vă pot da decât un singur sfat: faceți și voi la fel.
Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
11/02/2018
Fragment din „Trăirile Aurei”. Ambele volume le găsiți pe site-ul editurii Libris-Creator. Mulțumesc!
https://www.libris.ro/librarie-online?fsv_77564=Aura+B.+Lupu
Aura B. Lupu 
A republicat asta pe Aura B. Lupu și a comentat:
Nu vreau să vă întristez. Dar e o realitate.
O ocolim, o alungăm, o hâșăim crezându-ne imuni. Dar nu suntem. Toți ajungem acolo. Mai devreme sau mai târziu toți ajungem să ne agățăm cu disperare de firul ăsta subțire numit viață.
Io una aș prefera să mă ia bunul Dumnezeu înainte să ajung astfel.
Însă nu-i după preferințe…
E o decizie care nu ne aparține.
Așa că nu pot decât să mă rog la Dumnezeu să mă lase să mă bucur cât mai pot de fiecare zi din viața pe care mi-a hărăzit-o.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Hm! Tocmai ce am terminat de citit „Înainte să te cunosc” de Jojo Moyes… O temă care te lasă în fața întrebărilor fără răspuns. Nu recomand nimănui să se pripească și să spună „Eu aș face asta” sau „Eu aș face ailalta”. Atunci și numai atunci când ai fi în locul acela, ai putea să vorbești. Dacă ai mai avea vreun chef..
Tuturor cititorilor noștri le doresc însă viață lungă, cu sănătate și fără necazuri! Ca și ție, Aura!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Minunată cartea… Mulțumesc Condei, la fel și ție îți doresc! 🙏💙
ApreciazăApreciază