Bani

Cinste. Onoare. Omenie. Dreptate. Respect. Mai ales respect. Cuvinte rostite pompos și cu emfază, dar al căror înțeles ne scapă. Adevăratul lor înțeles. Sonoritatea lor dă bine când le rostim. Dar oare le și simțim? Le înțelegem cu adevărat? Parcă ar (și aș) aparține altui secol. Regret că am ajuns să cred asta. Regret că SIMT asta. Aș vrea din tot sufletul să fie altfel. Dar nu e… Când totul se învârte în jurul banilor. Când scopul de-ai obține, scuză mijloacele prin care-o facem. Când binele propriu e mai presus de orice. Fraierim, jecmănim, exploatăm, înșelăm și mințim cu o seninătate care mă sperie. Oare chiar nu mai contează cum sau pe spinarea cui am obținut banii ăștia afurisiți? Sută aia de euro? Chiar merită să călcăm în picioare omenia? Respectul? Dreptatea? Cinstea? În politică nu mă bag. Pentru mine e un subiect închis. Nu scriu acum despre ce fac parlamentarii, deputații sau senatorii. Asta-i o troacă în care nu intru. Eu acum scriu despre omul de rând. Despre persoanele cu care intrăm în contact zi de zi. Și care te-ar vinde pentru-n pumn de arginți. Iude. Cu multe fețe. Cu multe înfățișări. Cu multe măști. Gustul amar după contactul cu ei trece greu, foarte greu. Banii obținuți repede, fraierind pe alții, oare chiar ne fac fericiți? Oare chiar dormim liniștiți cu capul pe pernă? Ne putem strânge copiii în brațe și-i putem privi în ochi? Fără mustrări de conștiință? Fără regrete? Fără să ne simțim vinovați? Înșelându-i pe alții ca să te îmbogățești? Eu înțeleg că tentația e mare. Să câștigi bani ușor, fără efort, sună minunat, nu? Dar dacă ne punem în pielea celui înșelat? Dacă cei fraieriți încep să ne bântuie? Când orice pas înainte îl faci călcând în picioare omenia, respectul, dreptatea și cinstea, fraierind, înșelând, mințind și jecmănind pe alții, ne păcălim singuri. Ne furăm singuri căciula. Nu e pas înainte. E un pas spre iad. Către infern. Iar prețul o să-l plătim. Mai devreme sau mai târziu. Noi sau urmașii noștri. Dar credeți-mă, de plătit o să-l plătim. Și-o să fie mare. Nimic nu rămâne nepedepsit. Într-un fel sau altul, karma are grijă de toate. Roate se învârte. Și Dumnezeu veghează. Aveți grijă cui vă vindeți sufletele. Banii contează. Dar nu cu orice preț.

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

28/01/2018

Cărțile mele le găsiți aici:

și aici:

https://www.libris.ro/librarie-online?fsv_77564=Aura+B.+Lupu

și-n următoarele librării din țară:
Gaudeamus și Cărturești – Cluj-Napoca
Libris – Brașov
Junimea – Iași
Casa Cărții – Iași
ELSTAR – Câmpina
Prăvălia cu Cărți – Constanța
Mihai Eminescu – București
Aida – Timișoara
Libris Eminescu – Tg. Mureș
Excelent Coffee & Books – București

Mulțumesc.

#citimromânește#sprijinimautoriiromâni

#aurablupu#libris#siono#eușiatât

6 gânduri despre „Bani

  1. Multi oameni, din pācate, calcā totul în picioare pentru bani, pozitie socialā, dar nu si pentru cultivarea spiritului. Nu-mi plac si-i ocolesc. Dar am întâlnit si oameni care muncesc si au „de toate” si fac, poate mai mult, pentru culturā/ cultura lor, pentru sustinerea artei si-a artistilor.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Cred că cei care în ziua de azi mai fac bine fără altă motivație decât dorința de a oferi bucurie altor semeni, au pe ei etichete vizibile doar pentru cei din jur, etichete cu cuvântul „FRAIER”. Dar ce bine te simți fiind un astfel de „fraier”!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.