Ieri am postat pe Facebook articolul cu Eminescu, impactul a fost uluitor, în câteva ore a avut mii de distribuiri și peste două sute de mii de vizualizări. Nu-mi aparține meritul, io am crezut că era ceva cunoscut, doar sunt o grămadă de articole (și cărți) despre el, despre moartea lui, despre tumultuoasa poveste de dragoste dintre el și Veronica etc. La fel cum lumea știe despre Romeo și Julieta, de Gioconda, de Maytrei, de Scarlett O’Hara și alte personaje sau povești nemuritoare, nu mi-am imaginat nicio clipă că așa o postare o să degenereze, că o să se ajungă la așa ceva, multe comentarii m-au dezgustat, altele m-au uimit, la un moment dat nici nu le mai puteam urmări, hai, la zeci mai fac față, însă la sute, mii, e mult prea mult. Capacul a fost pus când au început injuriile, că-s o cretină, o proastă și-o idioată, apoi cei care comentau au început să se înjure unii pe ceilalți… Doamne feri și apară!
Am șters articolul. Fără regret. L-am păstrat pe cel de aici și-atât. Sutele de mii de vizualizări la ce-mi folosesc? La absolut nimic! Dacă ăsta-i prețul pe care trebuie să îl plătesc, prefer să mă lipsesc! Dacă doar câteva cuvinte, o relatare, o informare a stârnit așa un tăvălug, o avalanșă de înjurături și ceartă, scandal și ură, ce să mai zic? Ce să mai scriu? De ce să mă mai obosesc?
Azi toată ziua am avut gustul amar al dezgustului pentru cele întâmplate. Oameni? Fiare dezlănțuite-n junglă!
Păcat.
Știu că o să-mi treacă. Știu că o să uit, treptat. Deocamdată însă încă sunt uimită de reacția unora ce-și zic oameni, dar îs mai răi decât fiarele. Un om bun la suflet nu poate înjura, jigni alt om pe care nici măcar nu îl cunoaște. Și pentru ce? Că vrea ca el să aibă dreptate. Ai nene, ai, serios! Câtă vrei, ți-o dau!
Io oricum am șters și am blocat iarăși o grămadă de neni, care întotdeauna au dreptate, ducă-se învârtindu-se. Cu dreptatea și înjurăturile lor cu tot!
Am stat și m-am uitat la cer. Spectacolul oferit de el e curat, frumos și pur, cu nori sau fără, cu curcubeu sau ploi, cerul e acolo. Uneori albastru, întotdeauna infinit.
(Tot) Cu drag și cu iubire,
Aura.
16/06/2020
Aura B. Lupu 
Ce va deranjat de fapt? Comentarii?
ApreciazăApreciază
M-a deranjat răutatea și ura. Atât. De comentat în limita bunului simț, fără înjurături n-aveau decât.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Îmi pare rău.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Apreciez, mulțumesc.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
N-am apucat să văd, stau mai mult pe-aici decît pe-acolo, cît pe ce să mă duc să caut, cînd am citit c-ai șters. Foarte bine, că și de blamat în vînt m-am plictisit. Probabil că, cu cît sîntem mai mulți, cu atît uităm punctul de plecare și degenerăm 🙂
Ncsf 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Bine faci, Issa! Io nu mă învăț minte să stau aici, tot uit și intru în junglă… 🥱
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Obișnuința și speranța, care piere ultima, știu 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Era un articol tare frumos, Aura! Din păcate asta-i lumea în care trăim… Stau la pândă și sfâșie!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Mulțumesc, Vali!
Așa e, din păcate. Nu mi-am imaginat că pot face asta pe ce subiect? Moartea lui Eminescu? 😢Trist.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Eu nu l-am vazut pe fb si nici tam-tam-ul starnit, dar pot sa-mi imaginez. Se pare ca este un subiect care genereaza multe pasiuni. E pacat cand se ajunge mereu la aceleasi situatii – se pare ca oamenii nu se mai invata minte, in nicio directie. Daca nu e una, e alta.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
De politică știam că-i o troacă, dar cu Eminescu? La asta nu m-am așteptat. Eh, asta e, dar așa cum ai scris și tu, Ana, e păcat. 😢
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Rectific, acum, dupa ce l-am citit aici, imi dau seama ca l-am citit si pe fb, dar nu am urmarit deloc discutiile. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mai bine!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cam asta se întâmpla când toată lumea are dreptul la „libertatea de exprimare”. Iar pe facebook, exista de toate, persoane fel de fel…ce uneori nu au limita în limbaj.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am aflat că anumite cuvinte pot fi blocate, e o informație prețioasă, pe viitor. 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Privind acest frumos colț de cer surprins de tine în cadru, parcă îl și aud pe Gheorghe Cozorici interpretând Luceafărul…
„Din sfera mea venii cu greu ca să-ți urmez chemarea, Iar cerul este tatăl meu și mumă-mea e marea.”…
Aura, nu ai de ce să te necăjești, vorbesc serios! Facebook-ul este o junglă populată. Este interesant desigur, pentru marea lui faună. Dar…atât. Nu trebuie să te mire nimic! Când intri acolo poți să te aștepți la orice, că nu știi peste cine dai. Sunt desigur mulți oameni frumoși, dar și urâți destui. Oameni faini, dar și inculți cu grămada, sau pur și simplu chiar neghiobi unii dintre ei. Și răi, o-hooo! Cum altfel când azi absolut oricine își poate face un cont de FB? Nu îți amintești că și biata Potecuța se întorcea șifonată de pe-acolo? Hai că Eminescu mai trezește frustrare la unii supărați pe carte. Așa mi-a zis mie cineva…că nu îl poate înghiți din cauza școlii 🙂 Dar Potecuța n-a apărut încă prin manuale, iar scrisul ei este lin și suav ca fulgul de nea ce se topește pe obraz… Dar tot i-a supărat, pentru că așa sunt ei…haters!
Geo Bogza ne spunea într-un basm, că Eminescu ar fi reprezentarea sufletului frumos al poporului român. Frumos, nu? Ei, da! Dar el se referea la popor, nu la această populație mișunătoare pe internet, cu I.D. firește, însă fără de un I.Q. satisfăcător.
ApreciazăApreciat de 4 persoane
Mulţumesc tare mult! Of, ce cuvinte frumoase!
Bine spus, e o junlgă. Şi, ca-n orice junglă, sunt şi prădători, sunt şi animale inofensive, sunt şi vipere…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Of, Condei, o cititoare îmi scria că ea a dat peste o dezbatere și „demolarea” lui Ștefan cel Mare! Ce să mai zici? Io una muțesc. Ca noroc că nu mă ține mult. Dar e tare, tare trist.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
I’m so sorry to hear this happened to you ❤️❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc frumos, Andrada! 💖💖
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Aura, vorbeşti de articolul pus şi aici în 15? Sau pe Fb a fost altul? Ce ar fi putut aprinde spiritele atât de mult dacă nu orgoliul unora? Exact ce spuneai tu, dorinţa de a avea dreptate cu orice preţ. Dar totuşi, cum să te înjure? E prea mult, e prea departe de puterea mea de înţelegere. Am obosit să tot încerc să-i înţeleg pe oamenii care procedează astfel.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Da Potecuț, exact același, niciun cuvințel în minus sau în plus. Asta m-a dezgustat, înjurăturile și ura fără sens; iar când n-am reacționat, (io noaptea mai și dorm!) m-au atacat prin mesaje în privat. Dimineața, când le-am găsit, îți dai seama… Și pentru ce? Pe ce motiv? Moartea lui Eminescu? Curând un simplu salut va fi contestat, atacat, urât. Păcat și foarte trist!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Incredibil! Cât de jos am ajuns…
Deja e, Aura! Deja e contestat salutul. Am urat cuiva o zi frumoasă. Răspunsul? „Ce frumoasă când plouă cu găleata?” sau Frumoasă pe naiba, nu vezi ce-i afară?”.
M-a simţit prost. Luată peste picior pentru un salut, pentru o urare.
Despicăm firul în 10 din absolut orice.
Încă mă afectează, încă nu am învăţat să trec peste, să nu-mi pese. Dar uşor-uşor am ajuns la concluzia că un om care depinde mereu de exterior, altfel el nu găseşte resurse interioare să vadă ceva frumos sau bun în jur şi caută numai vină şi mizerie peste tot, nu poate fi nici ajutat, nici înţeles. Şi niciodată nu m-am crezut zâna bună care salvează planeta, dar am mai pierdut timp încercând să scot omul din pasa aia proastă în care credeam că se află. Nu e nevoie. Şi nu e nici cazul. Unii aşa funcţionează: urând şi răscolind peste tot după tot ce poate fi mai urât în jur.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
??? Ioi și vai! Simt că se ridică părul pe mine când citesc așa ceva. Și numai să saluți și să te ia peste picior? No, du-te învârtindu-te, block direct și interzis pe pagină! Potecuț, simt că-mi cresc zale, solzi de apărare, ca la dragoni. Încep să cred că-i singura cale de-a ne apăra. Te îmbrățișez!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Dragă Aura, nu ar trebui să te mai mire nicio reacție venită din mulțimea veșnic întărâtată. Mai ales pentru că facebook-ul e o lume în care se exprimă și creatorii de perle precum cele culese iarăși de la ultimele examene. Când le aud, mă cutremur iritat la gândul că ei se tot înmulțesc și își exprimă cu agresivitate incultura.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Dragă Petru, așa ar trebui, să nu mă mai mire și nici să nu mă mai surprindă astfel de reacții. În teorie, în practică, cum io-s mai tutulucă, mai am de învățat.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Trist, altceva nu stiu ce sa zic… Cand mi s-a intamplat prima oara sa primesc comentarii insultatoare, am crezut ca o sa cada cerul pe mine, apoi am citit niste articole pe subiect si m-am linistit. Block, delete, cuvinte cheie interzise si multe s-au rezolvat asa. Apoi am invatat „Never feed the troller”, deci nu le-am mai raspuns :).
Imi pare tare rau ca ai trecut prin asa o experienta, sper din suflet sa ai parte de decat mai putine astfel de situatii, daca se poate sa nu mai ai parte deloc.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc din suflet, da, se pare că am mai avut câteva lecții de învățat. Acum am aflat că pot interzice anumite cuvinte. 😁😉 Apreciez încurajarea ta! 🙏💝
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😘
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu iți mulțumesc și pentru noutățile aflate și pentru poezie! E frumos tot ce e „Eminescu”! Prima carte pe care am primit-o, în clasa întâi, a fost de la mama, „Borta vântului „. Și ea a deschis universul frumosului!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🙏💙💖
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A fost o vreme când publicam câte ceva pe FB. A fost o vreme când stăteam multă vreme pe FB. A fost o vreme când citeam şi eventual comentam. Nu m-am legat de viața nimănui şi nu am luat „peste picior” pe nimeni.
Cu toate astea, m-am trezit făcută „troacă de porci” în urma unui comentariu despre…nu contează! Comentariul era cât se poate de pozitiv, adică eram de acord cu autorul. Cu toate astea, una, mi s-a urcat în cap şi să te ții, vreo trei zile m-a tocat mărunt ca iarba pentru pui! I-am răspuns elegant o dată, dar până nu s-au pus cu „parul” cititorii nu a tăcut. Concluzia: nu pun nimic pe FB; nu comentez nimic; nu intru decât cel mult 5 minute zilnic. Când am timp citesc articolele de pe bloguri şi pe Instagram.
Nu-ți dau sfaturi, tu ştii cel mai bine ce trebuie să faci!
Numai bine de la mine!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Așa este, Aura, de prea multe ori se întâmplă așa ceva, tocmai de asta nu comentez nici eu pe alte bloguri decât rar, dar pe blogul meu, normal că postez zilnic. Dacă nu-l aveam și n-o făceam, îți spun drept, nu cred că vindeam nici 10% din cărți. Da, mă folosesc de Facebook, recunosc, e reclamă gratuită, e contact păstrat cu prietenii răspândiți prin toată lumea, e comunicare cu familia rămasă în România etc. Însă când se sare calul, da, ripostez. Ca noroc că-mi trece (destul) de repede. Mulțumesc frumus, numai bine și ție îți doresc! 💓💓💓
ApreciazăApreciat de 1 persoană