Suntem specialiști, fără îndoială. Știm tot, da’ tot, despre tot: cum ar trebui oricine altcineva să-și trăiască viața – în afară de noi! – , ce-ar trebui să facă și mai ales cum. Și devenim de-a dreptul experți în a arăta tuturor celorlalți unde și cât de tare au greșit, exclamând cu superioritate: „Eu? În veci n-aș fi făcut așa ceva!”.

Suntem primii la datul cu părerea, la aruncatul cu pietre și la arătatul cu degetul. Și Doamne, ce ne mai place să judecăm! Fără să ne gândim o clipă la povestea din spate și fără să ne punem o secundă-n locul celui judecat.

E ușor să-i judecăm pe alții, nu-i așa? E simplu să avem păreri clare despre cum ar trebui trăită viața (altora!), că doar noi, doar noi! am trecut prin ciur și prin dârmon, avem experiență multă și știm tot, da’ tot, despre tot. Iar când suntem întrebați despre realizările personale, despre visurile noastre împlinite și succesele avute, dăm din colț în colț: aaa, păi la mine situația a fost alta, eu nu am putut pentru că… și-ncepem să înșirăm motive, ne pierdem și ne încurcăm în explicații.

Când tu însuți n-ai trecut printr-o situație anume, mai bine taci și nu mai arăta cu degetul.

Când tu însuți habar n-ai ce-nseamnă un lucru anume, pentru că nu l-ai făcut, nu critica, nu te da mare, nu exclama: „Eu nu aș face asta!”, pentru că habar n-ai cum e să-l faci! Prima oară fă-l, trăiește-l și-apoi exprimă-ți părerea, când ai cât de cât habar.

Iar când atragi atenția cuiva că a greșit, asigură-te că tu ești impecabil, fără pată și neprihănit.

Specialiști, experți, „troli”, care știți totul despre tot, un lucru nu îl știți: că există o altă categorie, imună la cei ca voi. Se numesc miserupiști.

„Miserupist”

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

16/02/2020