Știți oboseala aia plăcută, când simți în fiecare mușchi o durere surdă, dar (tot) plăcută?
Am atins azi, la nici o lună de alergat, limita celor 10 ture de teren, cât alergam în perioada mea de glorie, ca să zic așa. Am început iar cu mare greu, îți ieși repede din formă, crezi că dacă lași câteva luni de pauză n-a fi foc, dar să știți că e. E greu să te re-apuci de sport. Mi-a fost greu să depășesc și gândul că mogâldeața aia neagră, creață, cu limba roșie de-un cot și urechile fluturând în vânt, nu mă mai însoțește, nu mai aleargă lângă mine, în același ritm. Bine, nici acum nu este dată să fiu pe teren și să nu mă gândesc la el, dar măcar acum nu mai izbucnesc în plâns.
Dar e tare-tare bine să alerg. Nu-mi vine să cred c-am ajuns la 10 ture, e totuși mare satisfacție după nici o lună de-alergat.
Și satisfacția cea mai mare e timpul petrecut împreună cu Adi în aer liber, mintea limpede, respirațiile profunde, mușchii încordați și… kilogramele topite ca prin farmec! Io nu pot să mă laud cu prea multe, numa’ două, dar Adi da, șapte kile pân-acum. E bine, nu? 😊
Așa că-i musai să vă îndemn și pe voi, faceți sport, orice fel de sport, de câte ori puteți.
„Mens sana in corpore sano”, nu?
Cu drag și cu iubire,
Aura.
20/01/2020
De când n-am mai alergat… Niciodată aici și acasă în ultima vreme eram prea vlăguit și gârbovit de griji. 10 ture de stadion? Sună foarte bine. Ca un îndemn și pentru mine, aș putea să spun 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Condei, cine știe, poate te apuci… Succes! ❤
ApreciazăApreciază
La 60 de kile ale mele, dacă mai dau jos şapte sau două mă suflă vîntul.Că şi aşa cînd vine ploaia-la Cluj vine numai cu vîntoase înainte- trebuie să mă ţin de cîte ceva.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Să faci sport nu-i musai doar ca să slăbești, (aveam 46 de kile dar jucam badminton și tenis, alergam și mă cățăram, etc.) ci să rămâi sănătos. 😉 Știu cum, Adi râdea de mine și-mi zicea că-mi pune bolovani în buzunare, să nu mă ia vântu’! 🤣😂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Si nici căţeluşa noastră nu mai are chef de alergat ( 10 ani).Ne pregăteşte pentru pensionare şi mai mergem, ne uităm încolo, încoace, mai stăm…Si tot aşa.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cîndva mai ieşeam şi eu.Acum doar pe-aici pe-acasă.
Asta a fost ultima ieşire pe munte, https://fosile.wordpress.com/2013/08/19/multumesc-ljuba-si-arthur/
Vine o vreme…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Uau, ce peisaj și ce pietre frumoase! 😍 Minunat articol, mulțumesc! 🙏💙
ApreciazăApreciază
Felicitări! Musai să reîncep și eu. De când m-am lăsat de fumat mi-e teamă să nu mă îngraș. E greu până încep, apoi totul devine obișnuință și de transformă în necesitate.🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
*se transformă
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Constanța! Așa este, ïnceputul e mai greu! Succes și felicitări pentru că te-ai lăsat de fumat, bravo! Nici eu nu mai fumez de mulți ani, dar partea cu lăsatul n-a fost deloc ușoară! 💙🌈⭐️
ApreciazăApreciat de 1 persoană