Am fost nominalizată de  https://www.uniquebymm.ro/ să scriu o poveste de Crăciun.

Bineînțeles că io cred în magia Crăciunului, am destule articole pe tema asta,

https://aurablupu.com/2019/12/06/magie-2/

https://aurablupu.com/2018/12/20/cel-mai-frumos-craciun/

https://aurablupu.com/2018/12/19/amr/

https://aurablupu.com/2018/12/23/pregatiri/

https://aurablupu.com/2018/12/24/christmas/

nici nu știu ce-aș mai putea scrie.

Hai totuși să încerc.

24 Decembrie 2002, undeva prin Ungaria, într-un autocar, o femeie tânără, deși foarte obosită, zâmbește. Zâmbește la bucuria și surpriza pe care le-o va face băieților. Speră doar să ajungă la timp. Vrea ca în seara de Crăciun să-și poată lua băieții-n brațe. Să-i strângă tare-tare, la piept. Să-i lase să deschidă geanta plină cu ciocolată, cu câteva hăinuțe (noi, în sfârșit! nu de la second-hand) și doar două jucării, c-atât au mai încăput în geanta mult prea mică…

Privește pe geam, e alb, e zăpadă, e frig. Autocarul oprește într-o benzinărie, femeia coboară și-aprinde o țigară din care trage cu sete. Cu nerăbdare. Oare cât mai e până la graniță? Întreabă un alt călător, acesta-i răspunde că-s aproape, nu mai e mult. Emoționată, pipăie brâul în care-a ascuns banii, primii ei euro câștigați, 1800 și ceva, uau! E atât de fericită că-ncepe să plângă. În sfârșit băieții vor avea ce-și doresc! Primul lucru va fi să-i ducă la „Mechi”, în Cluj. Va fi primul Crăciun îmbelșugat…

Intră în benzinărie, să-și cumpere o cafea, nu vrea să adoarmă, îi e încă teamă să nu-i fure cineva banii, chiar dacă-i are ascunși, auzise atâtea povești! Când chelnărița-i dă cafeaua, îi mai spune ceva. Femeia nu înțelege, oare ce vrea? Zâmbind, chelnărița îi dă ceva să semneze și-apoi îi înmânează un pachet mic. Femeia, nedumerită, o-ntreabă-n engleză dacă nu cumva a greșit. Chelnărița-i răspunde, tot în engleză, încă zâmbind: „Merry Christmas, it’s a present from Santa!”.

În autocar tânăra femeie deschide nerăbdătoare pachetul, și-apoi își duce repede mâna la gură, înăbușindu-și mirarea; era exact ce-și dorea și-i lipsea: o trusă de unghii. Își privește mâinile bătătorite, muncite, cu unghiile roase și zâmbește, mulțumind în gând Moșului. De Anul Nou va avea manichiura frumos făcută și îngrijită, așa cum se cade și se cuvine să pășești într-un nou an. Nu?

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

17/12/2019