Chiar dacă ai sufletul sfâșiat de durere, chiar dacă inima-ți sângerează iar ochii îți plâng, nu ai ce face. Ziua vine. Noaptea trece. Și trebuie să trăiești. Să te îmbraci, să mănânci, să-ți continui viața. Să mergi înainte. Să speri. Că azi va fi mai bine decât ieri. Că mâine va fi mai ușoară durerea. Că poimâine o să reziști – poate – mai mult.
Nu ai ce face. Mâinile parcă-ți sunt legate. Gura astupată. Ochii acoperiți.
De parcă-n gură ai avea sticlă pisată… pe care oricât încerci s-o scuipi, s-o ștergi cu o cârpă, apare alta-n loc. Și-ncepi să te sufoci, simți sângele cum îți curge din gură, cald, șiroind, cu miros ruginit, amărui, înțepător…O senzație cumplită.
Chiar dacă ai sufletul sfâșiat de durere, chiar dacă inima-ți sângerează iar ochii îți plâng, nu ai ce face. Ziua vine. Noaptea trece. Și trebuie să trăiești. Să te îmbraci, să mănânci, să-ți continui viața. Să mergi înainte. Să speri. Că azi va fi mai bine decât ieri. Că mâine va fi mai ușoară durerea. Că poimâine o să reziști – poate – mai mult.
Nu ai ce face. Mâinile parcă-ți sunt legate. Gura astupată. Ochii acoperiți.
De parcă-n gură ai avea sticlă pisată… pe care oricât încerci s-o scuipi, s-o ștergi cu o cârpă, apare alta-n loc. Și-ncepi să te sufoci, simți sângele cum îți curge din gură, cald, șiroind, cu miros ruginit, amărui, înțepător…
O senzație cumplită.
Pe care acum o am din nou…
Un coșmar ce m-a urmărit și mi-a bântuit nopțile multă vreme.
Auzi doar sunetul aparatelor. Vezi ca prin ceață. Tavanul e alb. Vrei să-ți…
Vezi articolul original 253 de cuvinte mai mult



Răspunde-i lui Lupu Adrian Anulează răspunsul