Frăguțe

Am hălăduit prin multe locuri.

Am străbătut plaiuri minunate, mi-am răcorit tălpile în pârâuri repezi și reci de munte, am băut apa lor strânsă în căușul palmelor, am bătut la pas păduri, le-am ascultat freamătul și le-am cules rodul…

Hribe de pădure, lăcrimioare și brândușe, bureți galbeni sau iuți…

Dar cel mai drag mi-a fost să strâng frăguțe…

Era bucurie mare când ne adunam copiii de pe uliță să mergem la pădure, la cules bobițele alea roșii și-atât de-nmiresmate!

Luam badogul de lapte, (după ce-l clăteam bine-bine cu apă rece din fântână, ca să dispară mirosul ăla de acru) și ne puneam merinde: slănină cu ceapă verde (că roșii sau castraveți nu erau pe-atunci), ouă fierte, brânză și caș de oaie (din ăla cu găuri, era cel cel mai bun!) și duși eram. Apă nu căram cu noi, știam locurile izvoarelor din pădure unde ne potoleam setea-n voie.

Și-apoi să vezi bucurie!

Săream într-un picior, ne dădeam dura de pe deal la vale, lingeam bulgării de sare de pe câmp puși acolo pentru vaci da’ no, ce conta, 😜 intram în vale desculți și făceam concurs cine prinde mai multi fisfalăi, alergam după fluturi, fugăream oile și-apoi fugeam noi mâncând pământul când se porneau câinii ciobănești după noi…

Mâncam la frăguțe până când nu mai puteam, ni se-nroșeau buzele și ne pișca limba, dar ce conta? Umpleam apoi badoagele, să ducem și acasă…

Apoi făceam foc, să ne prăjim slănina… Am și-acum pe laba piciorul urma, cât o monedă, de la picătura de unsoare prelinsă de pe scrijeaua de slănină-ncinsă direct pe piciorul meu desculț…

Ba într-un an am aprins și pădurea… Fusese secetă mare, pădurea uscată ca iasca, focul s-a întețit de la o pală de vânt și bugăt a fost… S-a răspândit c-o repeziciune incredibilă, pentru niște copii neștiutori și neputincioși în fața forței lui de neoprit…

Scandal mare, rușine, spaimă cât cuprinde… Dar măcar scăpasem noi nevătămați…

Da, am hălăduit prin multe locuri, care de care mai frumoase și mai minunate dar parcă tot cel mai frumos loc rămâne cel plin cu frăguțe…

Și de amintiri…

Cu iubire,

Aura B. Lupu

09/04/2019

Reclame

11 gânduri despre „Frăguțe

    1. Mamă-mamă ce rușine, să știe tot satul că ce-am făcut noi… Iar babele de pe șanț, când treceam pe lângă ele ne țintuiau cu privirea, clătinând dezaprobator din cap… Ba ne-au mai scos și-n careu și ne-au scăzut și nota la purtare… 😭

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s