Invidie și judecată

Înainte de-a mai invidia și(sau) judeca pe cineva, analizează o țâră și prin ce-a trecut omu’ ăla ca să obțină ceea ce tu invidiezi sau judeci!

Tu ai fi dispus să treci exact prin ceea ce-a trecut și el?

Dacă nu, ciocu’ mic și joc de gleznă!

Dacă da, treci mai întâi și-apoi să te văd, mai ai timp să invidiezi? Să judeci? Mai ai curaj? Mai ai tupeu?

M-am săturat de remarcile acide și pline de venin. De cuvintele spuse dar cu scopul de-a răni. De invidie și răutate.

Tare ușor e sa zici: „Hm, cine știe ce-o fi făcut ăla ca să aibă ce are…”, „No sigur că da, ăla își permite!”.

Își permite dar oare de ce? Pentru că ăla a trecut pe sub furcile caudine, pentru c-a-ndurat umilințe și-a făcut sacrificii pe care tu nu ești dispus nici să le-nduri nici să le faci!

Pentru c-a muncit muncile de jos, la care tu strâmbi din nas, cum c-ar fi înjositoare!

„Aaa, eu nu-mi cobor standardele! Eu am un statut!”.

No foarte bine, ia-ți statutul și standardele și freacă-te pe cap cu ele, dar nu mai jindui și nu mai invidia realizările cuiva care n-a ținut seama de ele, ci de scopul lui! Pe care l-a durut în cur de standarde și de statut și și-a mânat mersul, care-a ținut seama doar de-atât: să muncească din greu și să fie cinstit!

E foarte simplu să tânjim după reușite și realizări, dar să și facem ceva pentru ele? Nu prea. Dacă ni s-ar oferi pe tavă, daaaa. Cu zece mâini le-am lua. Când însă trebuia să punem osul la treabă, să plătim același preț pe care alții l-au plătit, începem să ne codim, să ne tragem pe cur și să dăm din colț în colț: că-i prea scump, că-i greu, că-i complicat, etc.

Gratis? Toată lumea vrea!

Când însă trebuie să plătească, devine dintr-o dată totul mult prea scump.

Scump a fost și pentru cel pe care-l judeci și îl invidiezi. Dar ăla nu s-a plâns, n-a avut timp, a fost mult prea ocupat să își atingă țelurile și visurile.

Pentru care tu acuma, lăfăit într-un fotoliu și scuipând semințe – și venin! – îl invidiezi!

Azi fără iubire, că nu-mi vine.

Aura.

17/03/2019

 

 

 

 

 

Reclame

3 gânduri despre „Invidie și judecată

  1. A republicat asta pe Aura B. Lupu și a comentat:

    Înainte de-a mai invidia și(sau) judeca pe cineva, analizează o țâră și prin ce-a trecut omu’ ăla ca să obțină ceea ce tu invidiezi sau judeci!

    Tu ai fi dispus să treci exact prin ceea ce-a trecut și el?

    Dacă nu, ciocu’ mic și joc de gleznă!

    Dacă da, treci mai întâi și-apoi să te văd, mai ai timp să invidiezi? Să judeci? Mai ai curaj? Mai ai tupeu?

    M-am săturat de remarcile acide și pline de venin. De cuvintele spuse dar cu scopul de-a răni. De invidie și răutate.

    Tare ușor e sa zici: „Hm, cine știe ce-o fi făcut ăla ca să aibă ce are…”, „No sigur că da, ăla își permite!”.

    Își permite dar oare de ce? Pentru că ăla a trecut pe sub furcile caudine, pentru c-a-ndurat umilințe și-a făcut sacrificii pe care tu nu ești dispus nici să le-nduri nici să le faci!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.