Popa

Aura B. Lupu

Întâmplările care m-au făcut să mă gândesc într-un alt fel la Doamne Doamne au fost multe. Și fiecare m-a adus parcă tot mai aproape, de EL…   
Dacă pe la 18 ani credeam și nu prea, înțelegeam dar mai mult nu, pe la 25-27 ajunsesem să nu cred -mai- defel.
Da, io nu pot susține sus și tare și declara ferm c-am crezut neîntrerupt într-o divinitate sau o formă superioară care tună și fulgeră, ne mână și ne-aduna și ne trimite în sus sau jos după pofta inimii și toanele măriei-sale.
Asta până când s-a petrecut întâmplarea ce v-am împărtășit-o deja despre Nicula.  😇
A fost un moment de răscruce. Din acel moment am crezut cu tărie și ferm că da, cineva acolo sus ne iubește. Și ne veghează. Și ne-ndrumă… 😇😇😇
Momentul în care am simțit în mănăstire, în plină iarnă…

Vezi articolul original 668 de cuvinte mai mult

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s