Zâmbet

Aura B. Lupu

Veselia, râsul din tot sufletul și optimismul, bucuria și recunoștința, făcutul hazului de necaz, pe mine m-au ajutat de nenumărate ori. M-au salvat. M-au adus înapoi pe linia de plutire.
Să fii mucalit, să știi să stârnești zâmbete și să aduci bucurie în sufletul oamenilor este remarcabil. Este o calitate extraordinară.
Și simplă.
Primul lucru care pe mine m-a uimit când am venit în Belgia acesta a fost: zâmbetul oamenilor de pe stradă. Care chiar dacă habar n-aveau cine sunt, îmi zâmbeau.

Imaginați-vă că-i o zi aiurea, ploioasă și rece iar tu te-ai trezit cu fața la cearceaf, ești fără chef, fără vlagă și fără „zvâc”.
Mergând pe stradă, abătut și cu privirea tristă, întâlnești o persoană care-ți zâmbește larg, de parcă i-a răsărit soarele pe față. 🌞
Ce faci? Îi zâmbești în mod automat înapoi, nu?
A doua persoană, la fel. Îți zâmbește, îi zâmbești. Și-ncet încet simți…

Vezi articolul original 81 de cuvinte mai mult

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s