Vis

Aura B. Lupu

Știți cum e senzația aia când te trezești dimineața, ești vesel și bine dispus și-apoi te lovește-un gând. Și-ai vrea să fie ieri dimineață… Pentru că-ți amintești cele întâmplate c-o zi înainte și ți-ar dori să poți șterge ziua aia cu buretele, ca și când n-ar fi existat și nu s-ar fi întâmplat. Când cele petrecute îți zguduie realitatea și-ți întorc lumea cu susu-n-jos. Când tot ceea ce credeai că știi e o mare brambureală. Și-o înșelătorie și mai mare. Când nu mai știi ce să crezi și cu atât mai puțin ce să faci.
Și rămâi năuc pe marginea patului, cu capul în mâini, strângând ochii și cu speranță, întrebându-te: „Dar oare n-am visat?”.
Și-apoi să deschizi ochii și să-ți dai seama că nu, n-a fost un vis. E realitate. Crudă, nedreaptă, dureroasă dar asta e.
Am avut multe astfel de momente. Și probabil c-o să mai am…

Vezi articolul original 320 de cuvinte mai mult

Reclame

Un gând despre „Vis

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s