Sirena

Până pe la 37 de ani n-am avut nicio treabă și n-am știut cum e să ții cure de slăbire. Să-ți numeri fiecare îmbucătură și să-ți supraveghezi alimentația. Eram „femeia șnur, fără țâțe, fără cur” și căutam rețete de îngrășare că no, eram complexată că n-am și io forme și rotunjimi femeiești. Eh, „ai grijă ce-ți dorești că s-ar putea să se-mplinească” s-a potrivit mănușă! Încet-încet, de la 46 de kile am ajuns la invers. Adică la 64. Bine, dacă mă iau după BMI e ok, mă încadrez în normalitate. Încă. Dar devine enervant să nu mai poți mânca ce și când vrei tu. Mai ales când foamea te „bântuie” permanent. Hai să vă spun un secret: nu pot adormi fără să știu că am sub pat ceva de mâncare. Nu contează ce, un iaurt, un măr, o bucată de ciocolată, orice. Dar să fie sub pat. Chiar dacă nu-l mănânc, să știu că e acolo. Altfel am coșmaruri. Știu și de unde mi se „trage” asta. De la cei cinci ani de „prizonierat”. De la făcutul flotărilor ca să uit de foame. Dar o foame de aia ce-mi răscolea măruntaiele și mi le aducea în gât. Le făcea să se strângă de durere, să chiorăie și să țipe după hrană. Chiar și acum doar scriind despre asta, simt deja golul din stomac, iar durerea e fizică. Din motive de sănătate, am fost silită să urmez cu strictețe un regim. Cred că ăsta a fost unul din cele mai grele lucruri pe care le-am făcut în viața mea. Și credeți-mă, au fost destule. Să lupt – de data asta conștient și asumat – cu foamea. Să o stăpânesc. Și s-o potolesc altfel. Nu impulsiv și necontrolat. Ci metodic. Eficient. Sănătos. Gândit. Evident c-am fost ajutată de un medic, altfel nu reușeam. Faptul c-am înțeles de unde provenea foamea aia nestăpânită, impulsul și dorința de neoprit, m-a ajutat enorm.

Cu orice fel de „foame” vă luptați, e mai ușor s-o faceți după ce aflați ce se ascunde de fapt în spatele ei. Pentru că în momentul în care înțelegi mecanismele ce-o declanșează, atunci primești și uneltele care-o pot „repara”, stăpâni și gestiona. Iar ajutorul primit din partea cuiva care are habar de toate astea este obligatoriu.

Este un trend, o modă, o tendință de-a tine cure de slăbire, de a urma tot felul de rețete minune care-ți topesc kilogramele și-ți transformă trupul într-unul de sirenă. Însă înainte de-a le urma, stați la o poveste cu voi înșivă.

Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
15 aprilie 2018

Fragment din „Trăirile Aurei”, pe care le găsiți aici:

https://www.libris.ro/trairile-aurei-vol-2-aura-b-lupu-LIB978-606-029-131-2–p13043428.html

și aici:

 

30716264_383493492127686_4056520527099492462_n

 

 

 

Donație

Vă place ceea ce citiți? Aici puteți sprijini autoarea. Mulțam fain!

€10,00

3 gânduri despre „Sirena

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.