Moș Nicolae

Bunica a fost cea care mi-a povestit prima oară despre Moș Nicolae.

Și am crezut fiecare cuvințel.

Că s-a întâlnit cu el pe uliță, noaptea, când se întorcea de la tușa Cheță, dar n-a știut atunci cine era. Că-i dăduse binețe, că era bătrân bătrân, cu barbă albă și cu-n sac în spate. Și chiar se minunase, ce căuta pe ulița satului la ora aia așa un bătrân, prin zăpadă, pe-un ger aspru? La cine mergea? Își făcuse griji să nu cadă în vreun șanț și să înghețe.

Când însă a doua zi dimineață, ne-am găsit ghetele pline, ne-am dat seama – și bunica și noi!- cine fusese. Moș Nicolae!

Mulți ani de-atunci l-am „pândit” prin florile de gheață desenate de ger pe geamuri, după ce ai mei adormeau, ca nu cumva să mă prindă că umblam ca fantoma prin holul înghețat numai în pijama și desculță, să nu fac zgomot. Zgomot nu făceam, însă mă apuca o durere „suspectă” de burtă a doua zi.

Și-n ziua de azi am o sensibilitate mărită la frig.

Nu l-am „prins” niciodată pe moș. Pe mine însă mama da. Urmarea? Doua palme la cur și-n pat de urgență ! „Și de-acolo să nu te mai prind că miști până dimineață, auzi?”.

Îmi curățam seara cu sfințenie papucii iar dimineața când îi găseam plini nu pot să vă descriu bucuria, încântarea și „minunarea” mea. Pe unde intrase? Că doar stătusem de veghe! „Bota” (cum zicem noi, ardelenii, adică nuielușa) ce-o găseam inevitabil în fiecare an (că no, nu eram niciodată suficient de cuminte ca să n-o mai primesc) nu conta. Portocalele și dulciurile, alea contau. Și ce gust aveau Doamne!

Când am avut băieții doream din tot sufletul să simtă și ei aceeași bucurie și ” minunare” ce-o simțisem eu.

Fetișoarele lor uimite, ochii mari, de parcă nu le venea să creadă că aveau ghetele pline, este o bucurie ce-o păstrez și azi în suflet. Mi-l încălzește, mi-l mângâie și mi-l alină.

Și să știți că Moș Nicolae există! Mi-a zis mie ea, bunica…

În decembrie ’99, după ce divorțasem, îmi era cumplit de greu. Banii-mi ajungeau de azi pe mâine iar pe „ex”-ul îl durea-n paișpe, nici pensia alimentară stabilită de tribunal n-o plătea.

Sub brad însa băieții au găsit nu numai dulciuri și portocale ci și hăinuțe, și papuci și jucării!

Așa că deseară curățați-vă ghetele și moșul o să vină.

Nu trebuie decât să credeți.

With love,

Aura.
24302278_327706237706412_1022677498227503496_o

Donație

Vă place ceea ce citiți? Aici puteți sprijini autoarea. Mulțam fain!

€10,00


Reclame

Un gând despre „Moș Nicolae

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s