Mirosuri. Culori. Arome. Seară tihnită, în care mirosul îmbătător al ludăului* trezește în mine amintirile copilăriei.

Când buna mea dragă îmi cocea în ler* ludăul pe care-l pișcase deja frigul şi-l acoperise, măcar o dată, bruma. Pentru că asta-i dădea dulceața şi-l făcea fărinos, de se topea în gură. Iar cât așteptam plină de nerăbdare și poftă-n ochii lucioși, ca să-mi mai abată gândul și să-mi îndulcească chinul așteptării, draga de bună îmi spunea povești.

Cum o vinit nemții prima dată la noi la noi în sat, și-apoi o vinit ruşii, da’ rușii o fost mai răi şi mai afurisîți ca nemții, că nemții le-o dat ciocolată şi bunătăți, da’ ruşii numa’ de furat şi de alte lucruri spurcate s-o țînut; cum tuşica nostră i-o şert* cămeşile la ofițăru’ neamț ce stătea la ei în curte, şi i le-o topit pă tăte, că ea n-o ştiut că nu-s din alea ca a nostre, țăsute, de biata numa’ cântându-să* şi smulgându-şi păru’ di pă cap l-o aşteptat să vie acasă, spărietă c-a împuşca-o cu pistolu’ cela ce-l ave cu el și când mânca, și când durne. Da’ cum neamțu’ numa o râs şi-o dus-o să-i arete că mai ave o ladă plină și să nu să mai năcăjască așe tare că i-o strîcat cămeșile, că nu era așe mare bai.

Iară rușii spărjeu uoăle direct din cuibar în gurile bărbose și furau tăt ce prindeu. Tușa Tină, copilă pă vremea ceia, căpătase de la nemți o lanternă, și rusu, ce-o vinit după ce-o plecat nemții, i-o luat-o. Plânje biata și fuje desculță după rus, rugându-l să i-o deie înapoi, da’ rusu o scos baioneta și i-o făcut semn că dacă nu mere înapoi, o împunje-n burtă.

Ascultând cu gura căscată, uitam de ludău, până mă lovea mirosul lui îmbătător.

Şi-l scotea buna dragă p-on ştergar, îl rupea-n bucăți mici şi sufla pă ele, să-l răcească.

– No, mânc-amu, Aurucule, da-ncet, să nu te-neci şi să pățăsc cu tine vro minune, auzi?

Aud bună, aud. Şi azi încă-ți aud vocea blândă, de fiecare dată când ludăul se coace-n ler.

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

12/10/2018

Fragment din Trăirile Aurei. Cărțile le găsiți pe site-urile editurilor Libris și Siono, dar și prin librării.

2 răspunsuri la „Ludău”

  1. Prima dată când ”aud” despre ludău.

    Apreciat de 1 persoană

    1. 😁 La noi în sat așa i se spune. Dovleac, adică. Dar totuși diferit, sunt pe două categorii: bostanii (pe care-i mănâncă porcii și din care luam semințele pentru prăjit) și ludăii, pe care-i haleam noi.

      Apreciat de 1 persoană

Răspunde-i lui Aura B. Lupu Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Tendințe