E o toamnă memorabilă. Și e frumoasă tare, parol! Bine, și afară e frumoasă, atâta cât apuc să văd din ea, mai mult timp petrec între patru pereți, legănând, dansând, sărind ca o capră, încercând să potolesc un ghemotoc ce are, frățiorii mei, un glas de-l aude tot cartierul! Și urlă, nu se face, credeți-mă! La prima grimasă, la primul scâncet sar ca arsă, să nu apuce să plângă, că-i bai! Trezește pe toată lumea, nu mai e loc de-ntors, de mâncat, de spălat, nimic.
E prima toamnă, ca bunică. Și e minunată. Doar că, ăștia doi, (părinții, adicătelea) mă enervează teribil că nu-mi dau voie să pun poze cu nepoata. Nu știu cu cine seamănă, că io-s total pe dos, nu trece zi fără poze, sunt amintirile mele pe care-mi place să le imortalizez și să le pun pe feisbuc, iar peste ani, când dau de ele, să le retrăiesc. Dar no, ce să fac, le respect dorința, scrâșnind din dinți. Ce m-aș mai măreți io cu minunea asta cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu! Măcar atâta satisfacție să am și io, după dansurile ploii și legănatul ce mi-a înțepenit spatele.
E o toamnă memorabilă, parol! Chiar dacă în poze nu se vede motivul principal.
Cu drag și cu iubire,
10/10/2025












Răspunde-i lui Ana G. Anulează răspunsul