La începutul anului i-am trimis primăriței nou-alese un e-mail. Am mai trimis unul anul trecut, tot primăriei, în legătură cu mizeria de pe strada noastră, dar am primit un răspuns care nu m-a mulțumit și nici vreo mare îmbunătățire n-am văzut. Așa că am zis că de data asta să merg direct la sursă, am votat pentru o schimbare promisă pe care însă io, personal, pe strada mea, n-am văzut-o. Nu există nici măcar un coș de gunoi, trecerile de pietoni sunt nesemnalizate și, din cauza raliurilor pe care le fac puțoii, riști să fii spulberat de bolizii care trec bubuind chiar și-n miez de noapte. Curățenia lasă de dorit, mașinile primăriei mai fac uneori – nu prea des! – curățenie, dar fiind mai mereu mașini parcate, angajații lasă mizeria în urmă, nonșalanți. Ultima oară când unul dintre ei a trecut iar prin fața casei fără să curețe, dând din umeri a prefăcut regret că nu poate mătura, de nervi i-am scris doamnei primar. N-am crezut c-o să-mi răspundă, recunosc. Când am primit azi răspunsul, m-am bucurat, dat o să mă bucur și mai mult când o să văd îmbunătățiri. Sunt totuși niște chestii atât de simple! OK, toată lumea știe de raliuri de ani de zile, se fac pânde, au pun niște camere în intersecție, dar tot degeaba. Păi nu-i mai simplu să pună niște dâmburi care să-i lase fără bare la mașini și fără dinți în gură, când trec cu viteză peste ele? OK, nu-ți dă voie niciun șofer să traversezi pe zebră și se uită la tine ca la un extraterestru? Semnalizeaz-o, frate, cu lumini intermitente, vopsește-o des și n-o lăsa să se decoloreze, în pana mea! Și pune acolo, la trecerile de pietoni camere de supraveghere. Cine nu dă prioritate, simplu: amendă să-l usture la buzunar, și mai bagi și niște bani la buget, să ai de vopsele, pe viitor.

Pune coșuri de gunoi și golește-le des, nu le lăsa să dea pe dinafară, pune anunțuri cu „Lași mizerie pe jos, amendă!”, angajează mai mulți oameni la întreținere, fii un bun gospodar.

Pe stradă sunt trei focare de mizerie, un drum neasfaltat, plin de gropi și de noroi, ce duce la un magazin și care de ani de zile murdărește toată strada principală, plus trotuarul, de ai nevoie de șoșoni când treci pe-acolo. De ce nu-l întrebi de sănătate pe patron? Că dacă are magazin și e drum privat spre el, are și obligația să-l repare, nu?

Apoi e o casă impunătoare, o bijuterie, dacă ar fi și îngrijită, ar fi cea mai frumoasă casă de pe stradă, dar, din păcate, nu-i. Copacii mari, superbi care o înconjoară, sunt lăsați de izbeliște, au devenit casă ciorilor și-și scutură frunzele și crengile uscate fără să fie niciodată adunate, așa că umplu toată strada, proprietarii nu se obosesc cu curățenia, abia când nu mai poți trece pe trotuar de ele și de gardul viu crescut, mai fac așa, în dorul lelii și de ochii lumii un pic de curat. De ce nu-i tragi de mânecă, să-i faci să-și întrețină grădina mai des?

Și-apoi un așa-zis parc ce-i lăsat de izbeliște, plin de mizerii, bălării, urzicile erau crescute astă-vară mai mari decât mine, folosit mai nou ca parcare, nicidecum ca parc.

Soluții sunt, doar bunăvoință să fie. Și câte-un e-mail, care să le amintească de ce i-am ales.

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

28/01/2025

Update: Așa cum am scris despre neajunsuri și probleme, scriu acum și despre rezolvări și îmbunătățiri, că așa-i frumos și corect, nu? Adineauri a trecut mașina de curățenie a primăriei și-a făcut lună și bec în fața casei mele, de am ieșit să-l aplaud și să-l felicit pe șofer. O să-i trimit și primăriței un e-mail de mulțumire, că uite, se poate, la o zi deja s-a rezolvat, șoferul n-a mai trecut superficial, dând din umeri, ca în dățile trecute. Bine, nici mașini parcate nu erau, doar două, însă mă bucură să văd că a venit mai des, nu doar la câteva luni distanță între curățări. Casa părăsită, dărăpănată, din care cădeau bucăți pe trotuar, pe care am pozat-o și-am postat-o într-un grup public, cu locuitorii din Hamme, că era pericol public, a fost demolată. Gardul viu, de care nu mai puteai trece, de cât de mare crescuse și năvălise pe trotuar, a fost tăiat. Trecerea de pietoni, nebăgată-n seamă de șoferi, a fost vopsită. Dacă o să și pot trece peste ea, fără să aștept muuuult și bine, vedem. Oricum, e un pas înainte, dacă mai pun și coșuri de gunoi pe stradă, cum am cerut, dacă drumul ăla plin de gropi și noroi e asfaltat iar copacii sunt întreținuți cum trebuie, fără să mai umple toată strada de frunze și crengi, io mă declar mulțumită. Felicitări, doamnă primar!

30/01/2025