Tătă casa miroasă a mâncare. Mă rog, pregnant e mirosul de vintete* (cum le ziceau băieții, când erau mici), coapte pe plită. Puteam să iau la borcan, de la magazinul turcesc, dar no, n-au același gust. Din saleuri au mai rămas câteva bucăți, nu mă învăț minte să fac porție dublă, se „topesc” cum le scot din cuptor. Sarmalele așteaptă să fie învârtite, maglavaisul* e deja făcut, doar să mai opăresc varza creață și să pregătesc frunzele. Nora mi-a venit ieri, deci scap de împletit, uraaa! Ingredientele pentru salata de „buf” – altă denumire inventată de feciori, e deja fiartă, mai trebuie tocată și să fac maioneza. Treabă este, destulă, dar când o faci cu drag nici nu se simte. Când au ajuns ieri copchiii, le-am făcut o mămăligă, rapid. Mă uitam la ei cum stăteau în jurul mesei toți, Adi tocmai ce venise și el de la muncă, și nu mai puteam de dragul lor când îi vedeam cum înfulecă și povestesc. Citesc răspunsuri care mai de care la întrebarea „Unde-ți faci sărbătorile?” și zâmbesc. Cum unde? În locul cel mai minunat, cel mai extraordinar, cel mai cel de pe lumea asta: lângă familia mea și cu cei dragi. N-am comandat mâncare, o fac împreună cu ei. Mi-a crescut inima cât casa când nora mi-a zis că vrea să gătească cu mine, să învețe preparatele noastre tradiționale, să știe și ea să le facă. Așa că pe masa noastră n-o să fie lux și bogăție, ci simplu și tradițional. N-o să fim la cabană, la băi termale, la munte sau în locuri exotice, de fițe, doar ca să avem ce posta și ne lăuda pe feisbuc. Ci acolo unde-i cel mai fain: acasă. La „acasa” noastră. Care este lângă cei dragi.
Crăciun fericit, oameni buni și simpli și fără fițe și fumuri în cap.
Cu drag și cu iubire,
24/12/2024
Aura B. Lupu 
Răspunde-i lui Aura B. Lupu Anulează răspunsul