Am ieșit azi-noapte pe ciripuri așa, în doru’ lelii, știam că s-ar putea să apară Aurora Boreală, dar, cum aici plouase toată ziulica și era încă înnorat, n-aveam mari așteptări. M-am tot zgâit la cer vreo zece minute și, necăjită că nu se vede nimic prin stratul gros de nori, am vrut să mă întorc în casă. Cu colțul ochiului am prins o sclipire. M-am întors. N-a fost atât de spectaculoasă cum e prin țările nordice, nici cum s-a văzut din România. Dar și pe bucățică mea de cer a fost. Măcar puțin, dar a fost. Am coborât în dormitor și, uitându-mă la poze, parcă nu-mi venea să cred. Am mai urcat o dată pe terasă, să mă conving. Da, Aurora Boreală s-a afișat, mai cu zgârcenie, și aici.

Cât suntem, totuși, de norocoși uneori!

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

11/10/2024