Am văzut un film deosebit. Bine, am văzut mai multe, dar filmele care mă fac să mă gândesc la ele și după ce le-am văzut, sunt cele despre care aleg să scriu și să le recomand. „Societatea zăpezii” m-a dat peste cap, nu am scris despre el pentru că e un film la care nu cred că se poate uita oricine. E bulversant. Dar despre „Fiul” vreau să scriu și să îndemn toți părinții să-l vizioneze. E și acesta bulversant, dar într-un alt mod. Am scris de multe ori despre depresie, pe vremea când mulți o luau în derâdere sau o banalizau. Chiar și eu am făcut-o. „N-am timp să fiu depresivă. Depresia e pentru cei slabi. E la modă acum să fii depresiv, toți sunt, cu mic, cu mare. E bogat, are tot ce-i trebuie, cum adică e în depresie?” Vă sună cunoscut, nu-i așa? Expresii folosite chiar și de mine. Până ajungi să te lovești de ea. S-o experimentezi pe propria piele. Și să înțelegi că e o boală, că n-are nimic de-a face cu bogăția, că nu e o alegere.
Filmul ăsta pune pe tapet normalitatea unei familii la fel ca a mea, a voastră, a multora. Și cum din normalitatea asta ajungi să-ți vezi fiul, fiica, mama, sora, iubitul etc. căzând adânc, tot mai adânc, în depresie. Și cum asiști neputincios la asta.
Nu știu care ar fi soluția. Nu știu care ar fi exact pașii de urmat. Dar rămân la părerea mea, exprimată cu ani în urmă: privirea. Ea e cea care dă de gol starea fiului în film. Și cred că da, asta ar ajuta. Conectarea. Privitul în ochi. Văzutul celui din fața ta, cu adevărat. Ca în „Avatar”. „I see you. Oel ngati kameie”.
„Dar să știți că ochii nu mint. Când sunt ascunși de o perdea de ceață și nu se mai vede niciun licăr în ei, e bai. Este ok să fi depresiv. E ok să știe lumea. E ok să vorbești despre asta. De fapt nu e doar ok, ba chiar ajută foarte mult. Așa că aveți curaj. Nu stați în spatele ușilor închise, în halat și papuci, suferind în tăcere, neștiuți de nimeni și singuri. Discutând și cerând ajutorul, n-o să aveți decât de câștigat. Teren în fața unei boli. Pentru că asta este depresia. Boală. Nu rușine. Nu stigmat.” Fragment „Trăirile Aurei”.
Și nu uitați de film. Merită.
Cu drag și cu iubire,
04/02/2024





Răspunde-i lui Kornnn13 Anulează răspunsul