Nu-mi plac Reel-urile. Nu le înțeleg rostul, nu pricep de ce nu pot răspunde comentariilor decât sacadat și habar n-am dacă rămân pe pagină. Pun din când în când câte unul, să nu se creadă că nu-s și io în pas cu trendurile, da’ nu mă pasionează. Așa cum nici cu live-urile nu m-am înghesuit prea tare să le fac; să mă filmez singură câteva minute, în timp ce mă uit tălâmb în cameră și suspin, de parcă m-aș admira-n oglindă, dar cu spectatori, mi s-a părut tot o chestie ciudată și ușor penibilă. Recunosc, și selfie-urile le fac tot cu-același sentiment, tot penibilă mă simt, doar că mai mult . Noroc că durează doar o secundă, altfel aș fi renunțat demult, după o secundă mă pufnește râsul, de obicei. Așa că, dacă vedeți o tanti ce ține telefonu-n aer o secundă și-apoi se prăpădește de râs, să știți că io-s. Și râd io, cu mine. De mine. Și-i așa de sănătos!

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

04/07/2023