Zăcut

Ieri toată ziua am zăcut. A început noaptea, cu frisoane, cu oricâte pături m-am acoperit n-am reușit să mă încălzesc, dârdâiam și-mi simțeam tot corpul parcă acoperit cu zăpadă, am pus și pătura electrică sub mine, sperând să mă încălzesc. Am știut de dinainte că n-o să scap, fetița de care am grijă e de aproape două săptămâni bolnavă, era clar că în cele din urmă o să mă îmbolnăvesc și eu. Am sperat doar să scap mai ușor de data asta, fără aerosoli, perfuzii, spitale și ambulanțe. Să nu zic într-un ceas rău și să bat în lemn, azi deja mi-a fost ceva mai bine. Dar ziua de ieri a fost un coșmar. Febră, frisoane, călduri, transpirații reci, durere în fiecare părticică din corp, de parcă nu doar c-a trecut un buldozer peste mine, ci a mai dai și-nainte, și-napoi! 😜 somnolență (am dormit cam 90% din zi), dar ce m-a stors de orice vlagă a fost durerea permanentă și teribilă de cap.
Nu-mi place să fiu bolnavă (cui îi place?) și, dacă anii trecuți mai fentam gripa și răceala, de când lucrez cu copiii văd că nu mai pot s-o păcălesc, doar să scurtez perioada în care bolesc.
Aveți grijă de voi, de cei dragi. Io știu că ne credem mari și tari și puternici, credem că putem face față la orice, dar uneori e bine să ne mai ferim și noi, când putem.
Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
20/01/2023

8 gânduri despre „Zăcut

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.