Bobiță

De când l-am găsit în câmp, venind de la Mănăstirea Nicula astă-vară, https://aurablupu.wordpress.com/2022/07/05/pisoi/ s-a făcut o frumusețe de pisoi. Când vorbesc pe cameră și-mi aude vocea, mișcă urechile și roade telefonul. De tata e de nedespărțit, îl urmează peste tot și i se urcă pe piept, unde stă și toarce. La mama cere de mâncare.…

Aura B. Lupu

noiembrie 5, 2022

1 – 2 minute

De când l-am găsit în câmp, venind de la Mănăstirea Nicula astă-vară, https://aurablupu.wordpress.com/2022/07/05/pisoi/

s-a făcut o frumusețe de pisoi. Când vorbesc pe cameră și-mi aude vocea, mișcă urechile și roade telefonul. De tata e de nedespărțit, îl urmează peste tot și i se urcă pe piept, unde stă și toarce. La mama cere de mâncare. Am salvat atunci un pui de mâță cât un ghemotoc, iar el salvează acum două suflete însingurate. Parcă au înflorit și ai mei de când au grijă pisoiului. Cum le mai potrivește Dumnezeu pe toate! Mama a făcut turtă dulce, mă uit la poze și gura mi se umple de apă. Bobiță stă mândru la poză. Știe că-i frumos, știe că-i iubit și știe că a ajuns unde trebuie. Din câmp, dintre mărăcini, într-o casă iubitoare.
Și gândul iar mi se duce la turta dulce, și iar salivez. Mi-e dor și mie de casa iubitoare, în care miroase mereu a ceva bun, unde candela pâlpâie fără-ncetare, unde se aude tors de pisică și unde pot să fiu din nou copil.

Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
04/11/2022