Când pornesc de acasă nu plouă, dar pe drum începe. Molcom, liniștit. A plouat și de dimineață, aerul e proaspăt, curat. Inspir adânc, îmi umplu plămânii și mă uit la cer, mulțumind. E mană cerească ploaia de azi, pământul e atât de însetat! Pedalez cu sârg, trec în viteză podul alb, Mirabrug, unde vin multe mirese să-și facă poze. E de efect. La curbă ca de obicei apăs frâna și trag de urechea soneriei din prudență, nu se vede dacă vine cineva din față, dar și pentru că-mi place sunetul ei cristalin. Trec prin toate bălțile de pe drum, rânjind ca un copil prăpădit. Simt că mă stropesc, dar nu-mi pasă câtuși de puțin. E atât de bine să simt ploaia liniștită și deasă curgându-mi pe față! Când ajung în crâng mă opresc. Musai să gust murele, acum, spălate de ploaie, parcă-s și mai bune, mai aromate, mai dulci. Alt biciclist trece în trombă pe lângă mine, echipat corespunzător. Io, chiar dacă-s udă de ploaie, nici că-mi pasă de pelerina de ploaie. O să am timp să o port la toamnă, când o să fie și frig. Acum e cald, e bine, e perfect. Am așteptat mult ploaia asta. A venit tocmai la timp.

Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
17/08/2022