Azi a fost zăpușeală, e prima oară când aud și eu alarma RoAlert. Parcul mare, spre seară. Alt loc pe care nu-l ratez în niciun concediu. „Doar” 35 de grade și-un miros îmbătător de flori de tei. E plin de copii, căței, părinți, bunici, bicicliști. Fete frumoase, care mai de care. Nu degeaba străinii toți spun că româncele-s printre cele mai frumoase femei. Pe terenul de fotbal o echipă se antrenează, prin gard mă uit cu milă la ei. Mi-am dat întâlnire cu prietena mea dragă, apare cu pasul ei săltat, de neconfundat, pe care-l știu încă din liceu. Ne îmbrățișăm. Să-mi zice, în stilul ei direct, sincer, caracteristic, că m-am cam îngrășat. Io o ameninț c-o împing în șanț. Râdem de răsună parcul. Ne punem la povești. Și povestim… 😁 Un copilaș bălai, cu ochi desprinși din cer, călare pe o bicicletă, privește-n altă parte, neatent la drum. Cade. Pe mine mă doare impactul cu asfaltul. El se ridică, nu plânge, se scutură, tatăl vorbește calm cu el și-i îndreaptă bicicleta. Pleacă mai departe.
E vară, miroase îmbătător a flori de tei, iar două vechi prietene povestesc, și râd, și povestesc…

Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
30/06/2022