Știți că nu-mi place ploaia, de multe ori m-am plâns de ea. Azi am plecat mai devreme de-acasă, tocmai ca să o evit, dar n-am apucat. La o jumătate de oră a-nceput, eram deja spre pădure. Dar, în mod surprinzător, mi-a plăcut. Așa ploaie, nici nu știu cum s-o descriu, binefăcătoare, magică, prietenoasă, n-am mai simțit de mult. Ne-a udat până la piele, și pe mine, și pe Max, dar n-a contat. O clipă nu m-am zgribulit. Din contră, am savurat-o din plin. Aerul era parfumat, mirosurile toate mai intense, culorile la fel. Nici păsările n-au tăcut defel, și-au continuat trilurile și mai abitir. Și uite că acum, chiar dacă nu pot zice că ador ploaia, sunetul ei liniștitor, mirosurile și aromele ei, picăturile ei blânde și calde mă fac să o ascult cu ceva mai mult drag și plăcere decât până acum.

Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
13/04/2022