M-am trezit c-o durere îngrozitoare de cap, perna udă și ochii lipiți. De obicei nu-mi prea amintesc io visele, dar în ultima vreme nu doar că dorm de dudui, (cred că așa bine n-am mai dormit de când eram copil) dar când mă trezesc, îmi amintesc și visele în amănunt. Azi dimineață am știut direct, am plâns în somn, și mi-am amintit și de ce: o namilă de tigru mă urmărea peste tot. Bine, mi-era și frică de el și încercam să fug, dar ceva mă și atrăgea, știam că vrea și să mă halească, dar cumva era și păzitorul meu. 🙄 Două chestii ce se băteau cap în cap. Iar când mă prindea – inevitabil! -, mă lingea și mă privea mustrător, de parcă-mi zicea: „Oare de ce fugi de mine, când știi că oricum te-ajung și nu-ți fac niciun rău?”. Și-apoi mă mușca încet, durea dar doar atât cât să mă facă atentă. La final nu știu ce cântec i-am cântat și l-am vrăjit, dormea cu capul lui uriaș la mine-n poală.
No, de unde-a apărut ditamai tigrul la mine-n vis, habar n-am, n-am văzut niciun film documentar sau măcar niște imagini cu feline, să zic că de-acolo mi-a rămas în subconștient. Era însă superb. Cu toată frica ce mi-a provocat-o urmărindu-mă prin vis, făcându-mă să dau apă la șoareci și să-mi ud perna, l-am admirat în amănunt: labele mari, puternice, mustățile lungi, colții albi, strălucitori, ochii inteligenți și foarte expresivi, mârâitul ce-mi făcea pielea de găină, dungile clare, blana lucioasă.
Dragilor, dacă nu mai apar pe-aici, să știți că m-a păpat tigrul. 😁😂
Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
18/02/2022