Fir de ață

Mi se strânge sufletul ghem când găsesc câte-un comentariu de anul trecut, la câte-o postare, iar omul ăla nu mai e. Și dacă nu l-am văzut niciodată față-n față, tot mă săgeată prin inimă, tot am un regret, o fulgerare rece, tăioasă și-un gust de metal. Și iar mă gândesc, cu amărăciune, ce repede putem să plecăm din lumea asta, ce brusc! Am spus, am scris poate ceva ce-a durut, a rănit, ne-am certat, am înjurat, am bârfit și-am judecat… Și-am plecat. Rămâne e o urmă murdară, o dâră plină de noroi. Și nu e păcat? Poate dacă am trăi conștienți de asta, n-am mai răni. Am iubi. Am lumina. Am lăsa urme pline de lumină, de bunătate. Așa-i cât de fain ar fi?

Cu drag și cu iubire,
Aura.
13/11/2021

7 gânduri despre „Fir de ață

  1. Așa e, Aura, pentru oamenii buni, ca tine. 💖
    Din păcate, mai există pe lume și oameni răi, iar pentru aceștia fain e să rănească, să-și bată joc, fiindcă doar așa se simt ei împliniți. Din păcate…
    Te pup și îți doresc o zi pe inima ta!! 😘💕

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.