Plimbarea de seară ne-a adus în cale o lebădă, un fazan cocoțat bine-mersi într-un copac, mulți nori și multe culori. Azi, 11 noiembrie aici e feestdag, zi festivă, mi-a prins tare bine să nu fac mai nimic. Probabil dacă Max nu ne îmboldea, nici afară n-am mai fi ieșit. Sunt zile din astea când te miști parcă cu încetinitorul, n-ai nici chef, nici putere să faci ceva. Aș fi avut destule de trebăluit prin casă dar toate le-am pus în stand-by. Și ce-a fost și mai fain e că nici nu m-am simțit vinovată, cum ar fi fost altădată, cum să lași să treacă o zi fără să faci nimic? Eh, uite-așa, pur și simplu, și Doamne, ce bine e!
Azi a fost o zi simplă și tihnită. Măcar din când în când e bine să avem și astfel de zile, de stres, aglomerație, presiune și tensiune, cred că toți suntem deja sătui.
Cu drag și cu iubire,
Aura.
11/11/2021
„Trece lebăda pe ape
Între trestii să se culce –
Fie-ți îngerii aproape,
Somnul dulce!
Peste-a nopții feerie
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis și armonie –
Noapte bună”









Culorile de la lacul lebedei sunt neverosimile. Te-a trădat aparatul de fotografiat? Sau chiar așa sunt? De mă dor ochii. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pentru ochii tăi îmi pare rău, 😁 am făcut poza în modul noapte, așa a ieșit. E un petec de apă, în mijlocul unui câmp, singură pată lucioasă în care se oglindește cerul, iar aseară am găsit și-o lebădă în ea.
ApreciazăApreciază