Sunt multe lucruri pe care mi-ar plăcea să le îndrept. Să le fac să fie altfel. Dar îmi dau seama că nu stă în puterea mea și stau pe curu’ meu. Le las așa cum sunt, în schimb caut în fiecare zi trei lucruri pentru care-s recunoscătoare. Azi am mulțumit pentru că mi-a trecut răceala, pentru că Max e bine și pentru că n-a plouat. Și bonus, pentru că în seara asta, s-a oglindit așa de frumos cerul pe pământ.

Ne consumăm pentru lucrurile care merg prost, pe care nu le putem schimba, uitând să fim recunoscători pentru ce-i frumos, pentru ce avem. E greu să ne axăm pe ce e bine, e așa cum trebuie, și vedem de cele mai multe ori ce nu avem, ce merge prost, luând ce merge bine, ce-i frumos, ca „detilin”, adică de la sine înțeles. Da’ nu-i.

Precum în cer, așa și pe pământ. Adică frumos. Magic. Minunat. Curat. Realitatea e și chestie de perspectivă, am văzut o imagine ce mi-a rămas în cap: doi oameni călătoresc în același autobuz, dar stau pe rânduri diferite, unul privește peretele de stâncă și e trist, zicându-și că vai, ce urâtă-i lumea asta, celălalt vede câmpuri de flori, cerul albastru, natura verde și e fericit că uite, în ce lume frumoasă trăiește. Aceeași lume, două păreri diferite. În locul meu preferat, unde mă plimb zilnic și-n care de-abia aștept să ajung, mă întâlnesc destul des cu o femeie și-un copilaș drăguț. Veșnic se plânge, ba că trage vântul, ba că pișcă țânțarii, ba că dacă a plouat e noroi, ba că e cam frig… Eu văd în schimb panorama, cerul, apusul, norii,adulmec cu nesaț mirosul brutăriei, admir fluturii imenși și libelulele care ne dau târcoale, ador liniștea și iazul înconjurat de flori, când erau și lebedele pe acolo era și mai frumos. Chestie de perspectivă, nu?

Nu pot schimba faptul că gunoiul nu-i golit, că bălăriile nu-s tunse, că într-adevăr sunt multe muște și țânțari, dar mi-am luat brățară specială și-un spray cu care mă dau, și-i țin destul de bine la distanță. Nu pot schimba faptul că stăpâni iresponsabili își plimbă câinii și nu adună după ei, sau îi mai și lasă liberi, deși sunt rase mari, m-am înarmat însă cu ce trebuie, și tot mă plimb.

Precum în cer, așa și pe pământ.

Cu drag și cu iubire,

Aura.

05/08/2021