Pomișorii înfloriți, ce se văd în spate, au fost doar niște semințe aduse de-o moimă din Belgia, prin 2002-2003. I-a văzut în grădina lui Maggy și Alain, doi colegi de muncă, care-au invitat-o la ei acasă și i-au plăcut tare mult, nu mai văzuse până atunci astfel de arbuști. Și i-a rugat să-i dea și ei niște semințe, pe care le-a primit în trei plicuri diferite, pe care scria: wit, paars și roze. Într-adevăr și florile lor sunt diferite, albe, mov și roz.
Nici acum nu știu ce fel de pomișori sunt, sau cum se numesc, știu doar că an de an au crescut, s-au făcut tare frumoși. Aduși de la 2000 de km depărtare, semințele alea s-au prins, au crescut frumos, au dat flori mari, deosebite.
La fel și ce sădești în sufletul cuiva e important. Culegi roadele pe măsura grijii și-a iubirii tale pentru sămânța aia mică, cuvântul ăla hotărâtor, ce poate părea neînsemnat, dar care peste ani nu doar că face niște flori frumoase, dar ține umbră, alungă insectele și răcorește, e de folos.
Aveți grijă ce și cum plantați. Să fie și frumos, și de folos.
Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
19/07/2021
Aura B. Lupu 
Răspunde-i lui Poteci de dor Anulează răspunsul