Frumusețe unde nu te-aștepți

În dimineața asta am văzut ceva extraordinar de frumos. M-am trezit pe la 5, am deschis toate geamurile, răcoarea și prospețimea dimineții-i de neratat, zarea era colorată-n roz, soarele se pregătea s-apară, (nu uitați, azi e eclipsa de soare!) păcat că io de pe terasa mea nu pot să-l văd în toată splendoarea lui, fecior-miu ăl mare îmi face-n ciudă, el îl vede de pe drum, când merge dimineața la muncă, și zice că-i spectaculos, minge de foc uriașă, ce tremură pe margini, făcând aerul să vibreze și lumea și speranța să răsară odată cu el.

Mi-am făcut un obicei și-mi beau cafeaua – prima cană – afară, pe terasă, chiar dacă-i răcoare și-i umbră, cu Max ce mi se cuibărește-n brațe, zgribulit dar foarte atent la toată pasărea ce trece pe deasupra, la fiecare zgomot din vecini.

În hornul casei din dreapta noastră și-au făcut cuib niște ciori, mă amuză croncănitul puilor disperați când mă-sa le-aduce hrană și cum s-a obișnuit tanti cioara cu mine și cu Max, nici nu ne mai bagă-n seamă după ce la început ne-a studiat din copacii laterali. Nici Max nu o mai latră, parcă știe că-i o mamă ce-și face datoria și-și hrănește puii, o lasă-n pace, doar o privește atent și-adulmecă aerul, curios.

Azi dimineață am fost atentă mai mult la foșnetul copacilor și la rândunici, n-am băgat de seamă că-i parcă mai multă zarvă pe la cuib, când m-am uitat, l-am zărit pe domnul pui. Zgribulit și-amărât, croncănea disperat după mă-sa, cred că era ultimul rămas, auzeam cum îi răspundea cioara din copaci, parcă-l încuraja, hai mă, la mama, fă-ți curaj! Se scutura, se opintea, se pregătea să-și ia avânt și-apoi iar se răzgândea, iar începea plânsul disperat. De câteva ori a venit cioara să-l motiveze, altele zburau în preajma lor ca și când i-ar fi arătat, uite, nu-i așa de greu, dai doar din aripi, vezi?

În cele din urmă și-a făcut curaj, și-a întins aripile și-a zburat. S-a oprit în grădina lui vecinu’, în primul tufiș, urmat de mă-sa, care-l lăuda și-l croncănea, plină de mândrie.

Pentru mine a fost ceva extraordinar de frumos, primul zbor, prima întindere de aripi a unui pui de cioară amărât.


Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

10/06/2021

13 gânduri despre „Frumusețe unde nu te-aștepți

  1. Uite ce se întâmplă dacă nu am fost pe fază… Am citit că a fost eclipsa de soare. Dacă pe aceasta am pierdut-o, am să te rog ca data viitoare, adică în septembrie 2081, să mă faci atent mai din vreme. Cred că voi fi pensionar atunci și sigur voi avea destul timp.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.