Io am stat mai ferită vreun an de zile, nu doar din cauza pandemiei, ci și din alte motive; am intrat în contact cu un număr restrâns de oameni, cu cei din cercul nostru de prieteni, câțiva pacienți, muncitorii care ne-au lucrat la casă și cei cu care-am dat nas în nas prin magazine sau pe coclaurile pe care le-am străbătut; iar acum, revenind printre oameni, într-un colectiv mai mare, de câteva sute, da, constat cu amărăciune că e fix așa cum îmi scria o cititoare, e plin de „scârbuțe arogante”. Credeam că pandemia ne-a făcut mai empatici, mai omenoși, mai înțelegători, că ne-a distanțat fizic dar ne-a apropiat sufletește. Cât de tutulucă am fost! (știți voi, „boala” mea veche și irecuperabilă! 😁😜 ). Nu s-a schimbat, din păcate, nimic. Suntem la fel de egoiști, aroganți, răi, invidioși, intriganți, preocupați doar de vârful nasului și propriul portmoneu, fără să vrem să aruncăm măcar o privire îngăduitoare, un zâmbet luminos, ce să mai zic de întins o mână de ajutor! Și astea sunt încă nimicuri, sunt probleme mult mai grave, despre care voi scrie la momentul potrivit. 😉 Însă ce vreau acum să scriu neapărat, este să nu uitați că orice om are și drepturi, nu doar îndatoriri. Când semnați un contract, citiți cu atenție fiecare frază, fiecare cuvințel. Nu înțelegeți ceva? Cereți explicații, amănunte, lămuriri. Nu vă lăsați induși în eroare, nu acceptați orice. „Că așa se face, că așa e aici” nu-i o explicație, nu-i un motiv suficient. Și nu e nici corect sau etic. Nedreptățile, abuzurile, discriminările, presiunile la care ești supus, situațiile stresante și cerințele absurde, chiar dacă ceilalți le acceptă, asta nu înseamnă că sunt firești, normale sau că și tu trebuie să le accepți. Deschideți bine ochii, ciuliți urechile, observați și nu vă resemnați. Un abuz, îmbrăcat într-un strai poleit, rămâne un abuz. O insultă, chiar dacă-i doar șoptită, rămâne o insultă. O remarcă discriminatorie, chiar spusă repezit și-n dialect, cu intenția clară să nu o înțelegi, e fix la fel cu una spusă clar și răspicat. Aveți grijă ce anume tolerați, ce anume acceptați. Pentru că „scârbuțele astea arogante”, care cred că ele fac legea, uită ceva: printre cei mulți care nu înțeleg, mai apare câte unu care chiar pricepe.
Un citat mi-a venit în minte, pe care, vai, ce fain ar fi să-l avem toți ca motto, măcar de-acum înainte: „Omul cu adevărat bun e cel care ar fi putut fi rău și n-a fost” – Nicolae Iorga
Cu drag și cu iubire,
Aura B. Lupu
20 martie 2021
Există vreunul care n-ar fi putut fi rău?
Credeam că pandemia/recluziunea va stimula natalitatea, dar a stimulat divorțurile.
Bârfa e în firea omului. Recluziunea obligă la bârfă.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Aici nu-i vorba doar de bârfă, Florin, aici e mult mai grav. Mai apare un euro-parlamentar după un accident de muncă din diaspora și zice că face și drege, de sus, din turnulețul lui de fildeș, că ajută și combate munca la negru și exploatarea, dar de acolo, din turnulețul lui se fildeș poate decreta ce vrea, când însă simți pe pielea ta discriminarea și bulling-ul, e altceva.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Se spune ” Indiferent prin ce trecem sa rămânem oameni”. Sau omenosi.Eu cred ca „rămânem” oameni daca am fost oameni ai înainte. Sau omenosi. Nu poti sa devii ceea ce nu ai fost.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Măcar să ne străduim să devenim mai buni, și tot ar fi ceva.
ApreciazăApreciază
Dumnezeu să vă binecuvânteze
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Doamne ajută! 🙏🥰
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O zi superba in continuare
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Şi eu am sperat că toată perioada asta ne va face mai buni şi mai înţelegători…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😥😞
ApreciazăApreciază
Așa și eu…
ApreciazăApreciază
Naivele lu’ mama, naive! 🙂 Adevărul e că acum îți dai seama cât de egoist este omul și cât de puțină empatie are pentru ceil din jur. Până și mie, pașnică de felul meu, imi vine să-i strâng de gât. 🙂 Și din păcate, încă nu văd luminița de la capătul tunelului. 😦
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mda, din păcate tre’ să-ți dau dreptate. Dar la speranțe tot nu renunț. 😁
ApreciazăApreciază
Ce să înțeleg, Aura? Că ai învățat înjurături în flamandă? 🙂 Bravo! Foarte bine. E o chestie importantă într-o țară străină. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Alea-s primele pe care le-am învățat acum 18 ani. 😜 Acum deslușesc ceva muuult mai fin, adică șoaptele și vorbele mieroase, dar cu dublu înțeles. 😉
ApreciazăApreciază
Excelent! 😀 Te rog să bagi una de-a noastră în conversație cu prima ocazie. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😁😁😁 No ba bine că nu!
ApreciazăApreciază