Toate la timpul lor

Mai iau o înghițitură din cafeaua fierbinte. A doua cană, deja. Încep să mă dezmeticesc. Mașinile trec una după alta, sunt cei care încep munca de la 6 dimineața. Mă număram cu ceva timp în urmă și eu printre ei, acum, că încep doar de la 8, e un lux. Max se întinde și mă împinge cu lăbuțele, să-și facă loc, deși mare parte din canapea tot el o ocupă. Știe deja că o să plec și cred că de asta mă tot împinge, de parcă ar zice „Du-te, du-te odată, mama denaturată și rea ce ești!”. Nu scap nici de privirea lui supărată. Sufăr în tăcere și mai iau o gură de cafea, care nu mai are niciun gust. Experimentul ăsta al meu nu știu zău ce șanse de reușită are. Fiecare lucru e bine să-l faci la vremea lui. Ieri priveam cu admirație și nostalgie o fătucă slabă, ce ridica fără efort lăzi grele, le manevra de parcă erau pline cu puf, nu cu șuruburi. Și-mi aminteam cum mă învârteam și io ca o sfârlează cu baxurile din depozit și le încărcam în tirurile ce așteptau să plece cu comanda. Acum privesc. Și oftez. Da, fiecare lucru-i bine de făcut la vremea lui.

Cu drag și cu iubire,
Aura.
25 februarie 2021

10 gânduri despre „Toate la timpul lor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.