Dimineață (aproape) perfectă de iarnă, -1 grad, transformat rapid în 0, apoi în +1 grad. La fel de rapid dezghețat și noroiul, și bălțile, din păcate, de asta scriam în paranteză „aproape” perfectă, preferam să rămână totul înghețat bocnă, mai alb, mai imaculat, mai curat. Și mai gol…
Max, fericit că-i afară, ia cu asalt bălțile și tropăie vesel în noroi. Iar trebuie să-l spăl la întoarcere… 😳
Lume multă pe lac, prea multă, obișnuiți să fim singuri, de obicei, ne cam surprinde avalanșa asta de oameni. Văd un grup de tineri, cu un bebeluș printre ei, care se pregătesc de picnic, ciudată idee pentru o vreme ca asta, dar aici fiecare face ce-i place. Unii se „fițălesc” (vă mai amintiți termenul? 😁 https://aurablupu.wordpress.com/2020/03/25/fietsen/ ), alții aleargă, se plimbă…
Preferăm să scurtăm plimbarea. Nu ne prea dăm în vânt după aglomerație, mai ales pe alei unde cu greu mai poți ocoli glodul gros, cleios, mult prea umblat și prea tropăit.
Ajungem acasă la țanc, brusc s-a înnorat și-a început să și burnițeze. Mda, cum scriam la început, dimineață (aproape) perfectă de iarnă, transformată într-o după-amiază perfectă de duminică, în fața sobei, cu un pahar de vin, cu Max dormind liniștit la picioarele mele și cu soțul trebăluind prin bucătărie.
(Ce ușurare că nu io gătesc! 😜)
V-am țucat! 😘
Cu drag și cu iubire,
Aura.
24/01/2021
#trairileaurei📖 #fietsen #fițălit #biciclit #ｓｕｎｄａｙｍｏｏｄ