Nu-i suficient să te iubești. Nu-i destul să fii atras unul de celalalt. Nu ajunge doar scânteia dintre voi. Dacă nu vă plac amândurora măcar aceleași zece lucruri, e greu. Să rămâneți împreună. Și cred că e și mai greu să fii fericit. El să iubească fotbalul și berea, iar ție să-ți placă la Spa și caviarul. Lui să-i placă sportul, iar tu să preferi să stai în fotoliu și să ștricălești*. Ție să-ți placă muntele, el să iubească marea. Extremele se atrag. Dar oare și rămân împreună? Posibil, însă cred că-s și multe bătăi de cap. Unde mergem în vacanță? Ce facem azi? Ce mâncăm? Cum creștem copiii? Însă dacă ai aceleași preocupări, aceleași plăceri, aceleași norme de viață, pe lângă dragoste și respect, e ideal.
Bine, te și poți influența unul pe celalalt, poți sa te adaptezi, mulezi, poți împrumuta din plăcerile celuilalt, dar dacă nu-s cu-adevarat și ale tale, o să simți întotdeauna c-ai cedat, o să fii nemulțumit, neîmplinit, lăsat deoparte. Și-acumulezi frustrări, regrete, te macini, iar până la izbucnirea unor certuri, nu mai e decât un pas.
Înainte de-a te implica într-o relație, chiar dacă fluturii bezmetici îți fâlfâie prin stomac, chiar dacă te simți atras ca un magnet de el (sau ea), află și dacă aveți preocupări comune. E tare fain să faci cu drag aceleași lucruri împreună, să ai cu cine să împărtășești ce-ți place, să simți că rezonezi cu celălalt.
Nu pot spune că ne potrivim cu Adi-n toate cele, avem și pasiuni diferite, dar marea majoritate, coincid. Nici măcar nu trebuie să-i spun să tragă mașina pe dreapta, când vedem un câmp proaspăt cosit. Știe, îi place și lui mirosul, deși tăvălitul în fân e doar plăcerea mea. 😜
Avem multe preocupări comune, dar avem și câteva care nu se potrivesc defel. Contează ca în cele mai multe privințe, ne potrivim. A, da, și că ne iubim. Nu-i suficient, însă-i al naibii de important.
Cu drag și cu iubire,
15 iulie 2020
*ștricălit – croșetat
„Trăirile Aurei” le găsiți aici⬇⬇⬇
https://www.libris.ro/trairile-aurei-vol-2-aura-b-lupu-LIB978-606-029-131-2–p13043428.html
și aici⬇⬇⬇
Mulțumesc!
Şi dacă-s câteva-n comun, e vitală acceptarea. E musai ca unul să-l lase pe celălalt să-şi vadă de pasiunea care-i numai a lui, să plece „cu băieţii” la fotbal când ea e cu fetele la spa sau singură la croşetat sau la citit sau pe unde vrea ea.
ApreciazăApreciat de 4 persoane
Da, bineînțeles! Dar măcar zece lucruri să aibă, totuși, și-n comun, să poată să împartă, că de aia-s cuplu și nu singuri, fiecare-n treaba lui. 😉🥰💝 Te pup, Potecuță!
ApreciazăApreciază
Asta am spus, aşa şi e. Eu spuneam că dincolo de alea-n comun bla bla 😀
Te pup şi eu!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Bla-bla, auzi!…Ce nostimă e Potecuța 🙂 Am încercat să preiau de unde a rămas ea și să încerc, conform firii mele de Gică-Contra să aduc niște argumente conform cărora dragostea, care e supremă, ar rezolva ea singură, celelalte neajunsuri… Că din drag pentru celălalt, faci compromisuri și te dai după el/ea ca să fie bine… Sună frumos, dar nu e tocmai corect. E cam… bla-bla!Trebuie să admit Aura, că ai toată dreptatea. Acea „dragoste” inițială, nu ține foarte mult. Dacă e cu efort, cu stat pe vârfuri ca să te potrivești… nu ține, pur și simplu! Este nevoie ca acea armonizare a firilor și gusturilor noastre să se realizeze prin „potriveală” și nu prin intervenții procustiene care în timp erodează și ajung să nască imputări.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulțumesc, Condei! 🙏💙 Am văzut în primul măritiș ce-a însemnat nepotrivirea, tocmai de asta acum mă bucură și savurez preocupările comune, chiar dacă nu-s 100%, măcar zece să fie și tot e bine.
ApreciazăApreciază