Ce bine-mi prinde c-am fost săracă! Pentru că așa am învățat să fac de toate, să-mi aranjez singură părul, să-mi fac singură unghiile, să mă machiez, pensez etc. Nu zic că nu-mi place să mă răsfăț prin saloane de înfrumusețare, dar nici nu-mi bat capul acum că unghiile semipermante cu gel (folosesc expresia, da’ habar n-am ce înseamnă, n-am avut pe degete decât unghiile mele din dotare, de la mămuca natură) mi-au crescut, nici nu cad în depresie că blondul meu s-a dus pe copcă, meșele nu mai rezistă și-s ca o pisică opărită. Acum ce-i drept la tăiatul bretonului mai am de lucru, 😂 dar în rest, mă descurc bine-mersi. N-o să ies din carantină răvășită, neîngrijită, cu unghiile crescute și încovoiate ca la uliu, nici cu părul crescut (prin anumite părți) numa’ bun de împletit. 😜
Sărăcia-i mama învățăturii, clar, tare bine mi-au prins privațiunile de orice fel, uite-așa am învățat să fac de toate.
Lipsurile de fapt ne îmbogățesc. Pentru că atunci când nu avem, ne străduim, depunem efort, învățăm, ne perfecționăm.
Azi, simt că pot să zbor.
😁🦋
Cu drag și cu iubire,
Aura.
23/04/2020
Aura B. Lupu 
Lasă un comentariu