N-o să vă mai scriu despre știți voi ce. Sau cine, mai exact. Anumite dureri se scriu o singură dată și-apoi se poartă acolo unde le este locul: în suflet. O să vă scriu despre recunoștință. Că mi-a fost dat să pot să fiu. Recunoscătoare. Despre bucurie. C-am trăit-o deplin. Despre frumusețe. C-am văzut mai multă decât credeam că poate fi aici, pe lumea asta. Despre viață. Care-i totuși frumoasă și după… Despre flori și despre mare. Despre locuri noi și locuri vechi. Despre început și sfârșit…

Două zile am hoinărit. Fără să avem o țintă precisă și fără să conteze prea mult unde mergeam. Conta doar să plecăm…

Și-am ajuns în Haga. Am bătut centrul la pas, dar cum io citisem că-n apropiere este o plajă-ntinsă, îmi doream, ca de obicei, să văd și să ascult marea…

Și-am ajuns în Scheveningen, care-i de fapt unul dintre cele 8 districte…