Da, așa-i, prefer să fiu prostuță, adică tutulucă și văzduhistă, să cred în basme și-n povești, să cred în iubire și-n miracole, să cred că viața asta-i tare faină și că merită să o trăiești din plin.
Da, prefer să cred în suflete pereche, în iubiri fără sfârșit, da, prefer să-i spun „Sorele meu!” și el să mă alinte c-un „Tuuu, moimă!”, decât să ne-njurăm.
Da, prefer să fiu mădărită și alintată, prefer să îl răsfăț, să-l motroșesc și să-l scot (uneori) din minți.
Prefer să cred că dragostea-i frumoasă, fericirea-i simplă, că nu toți oamenii-s la fel și că fericirea fiecăruia-i în el. Prefer să cred că fericirea mea nu depinde de nimeni, decât de mine, și-i infinită, atunci când iubesc nemărginit. Prefer să fiu și doar o clipă fericită, decât să nu fi fost defel.
Prefer.
🙂
Cu drag și cu iubire,
18/01/2020
Donație
Vă place ceea ce citiți? Aici puteți sprijini autoarea. Mulțam fain!
€10,00
Aura B. Lupu 
Răspunde-i lui Poteci de dor Anulează răspunsul