Victime

Măi, măi, ce ne mai ne mai place să ne dăm victime, vulnerabile și neînțelese, văd că-i una dintre măștile preferate.

La articolul de ieri, cu cerutul ajutorului și arătatul supărării, multe comentarii m-au dezamăgit. Că mai bine se plânge-n pernă și nu se arată nimănui suferința, că de ce să-ți afișezi supărarea și să-ți dezvălui slăbiciunile, că apoi oamenii te simt și te atacă, (Doamne iartă-mă, da’ ce suntem? Lei-paralei, animale din junglă sau oameni?), că mai bine nu spui nimănui, nimic, taci și-nghiti și-ascunzi. WTF??? Pe bune? Mai terminați cu prostiile! Pai io să fac așa cu Adi, aș exploda! Mă enervează iar io să-i zâmbesc duios? Sau eu îl supăr cu ceva și el să tacă? Să fi rămas în depresie fără să mă duc la psiholog, ce era? Unde ajungeam? Să-mi tai venele? Să nu divorțez, să rămân în continuare sac de box și preș de șters picioarele? Că no, e mai potrivit să taci și să înghiți, să suferi în tăcere și să-ți porți masca de martir cu demnitate? Să mă bălăcesc în victimizare, să-mi savurez suferința și să mor în singurătate?

Mai lăsați-mă cu tâmpeniile astea, că devenim vulnerabili, că apoi suntem atacați, că hai să ne închidem într-un turn sau sub o cupolă de sticla și să stăm acolo, protejați și-n siguranță. E ca și cum un copil care, începând să învețe să umble, cade și se lovește și  gata, nu se mai ridică, stă acolo-n patru labe tot restul vieții lui că no, îi e frică să nu se mai lovească iar.

Păi viața-i despre lovituri, căderi și ridicări! Degeaba rămânem în cur, pe covor, smiorcăindu-ne c-am făcut buba, dacă vrem să învățăm ceva, găsim curajul să încercăm din nou și din nou și din nou, indiferent de câte ori ne-o luăm pe coajă!  Rămânând în bula noastră, poate că vom fi protejați, dar cu siguranță și viața va trece pe lângă noi!

Fiți naturali, sinceri și fără măști. Fiți curajoși și încrezători. Lăsați naibii odată masca de loviți în aripă și rolul ăsta de martir, că nu ajută la nimic! Decât să plângi în pernă, mai bine țipă-n gura mare, ia o bâtă și lovește perna aia de să-i iasă fulgii, și-o să fiți mai câștigați!

Înăbușind, reprimând, ascunzând, maturând sub preș, știți ce „câștigăm”? Un singur lucru: BOALA.

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

14/01/2020

Donație

Vă place ceea ce citiți? Aici puteți sprijini autoarea. Mulțam fain!

€10,00

 

 

 

 

 

 

 

3 gânduri despre „Victime

  1. Mda… Este unul dintre putinele materiale in care nu ni se explica „doct” si tamp (da, tamp fara ghilimele) ca cat e de bine si ca asa e „politically correct” sa sa nu sa stiaza ca probleme. Ca daca tacem despre probleme, atuncilishea ele nu se vede si asa e „social”.
    Da, toate anagramismele si cacofoniile sunt asumate.
    Sincer, Multumesc pentru material, am gasit blogul cam tarziu, dar cam place.

    Marian

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.