Ciufi

La noi în sat e obiceiul ca în noaptea Anului Nou să umble ciufii.

Cum, nu știți ce-s ciufii? Niște creaturi înfricoșătoare, unele îmbrăcate-n zdrențe, murdare, cu fețele acoperite de funingine, sau în halate mizerabile, pătate cu sânge, cu fețele strâmbe, acoperite de câte-un ciorap tras pe cap, care-i schimonoseau parcă și mai tare, cocoșați, cocârjați, șchiopi, muți, care doar mormăiau și scoteau niște sunete înfiorătoare, gesticulând și-agitând fioros prin aer câte-un fierăstrău, cuțit tocit sau foarfeci ruginite. Creaturi care erau potolite doar c-un pahar de horincă* sau de jin șert* și care nu puteau fi erau înduplecate să nu ia copiii răi, obraznici și neascultători cu ei, numai dacă li se oferea în locul lor bani sau ce mai „ocheau” ei pe masa încărcată cu bunătăți.

Când fătuca de câțiva anișori auzea poarta scârțâind, se ascundea-n dulap. Dar curiozitatea era mai puternică decât frica și-atunci ițea un cap blond-auriu, cu doi ochi maaari, verzi și umezi, cu lacrimile aninate-n genele la fel de blonde ca și părul, cu două buze tremurânde, gata-gata să plângă și să ofteze, acoperite de două mânuțe slabe, pline de julituri și cu unghiile roase.

Cât timp ciufii negociau cu stăpânii casei, fetița blondă prindea curaj și ieșea încet-încetișor dintre pernele printre care se pitise-n dulap. Dar când vreunul dintre ciufi o privea, fătuca încremenea, ca și-un șoricel surprins de pisică, sperând că-n nemișcarea ei n-o vor observa.

Răsufla ușurată când monștri, creaturile alea înfricoșătoare, încălzite de horinca băută, își lepădau măștile, scoteau ciorapii de pe cap, dezbrăcau halatele și zdrențele alea îngrozitoare și deveneau mătușa, verișorul, vecinul și vecina pe care smultura cu părul de aur îi cunoștea prea bine.

Asta până-n anul viitor, când iar uita și iar se ascundea-n dulap…

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

29/12/2019

*horincă=  țuică

*jin șert=vin fiert

Donație

Vă place ceea ce citiți? Aici puteți sprijini autoarea. Mulțam fain!

€10,00

 

 

2 gânduri despre „Ciufi

  1. Wow!!! Si eu ma pisam pe mine de frica,cand mergeam cu uratul si vedeam ca se apropie cate o ceata de mascati.Aveam traista cu adevaratelea in care aveam colaci,mere,nuci si o luam la fuga,fiindu-mi frica si daca pierdeam ceva din traistuta imi parea extrem de rau!Ce vremuri!!!!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.