Jogging-joking

Primii 100 de metri gîfîi, nădușesc, mă dor pulpele, mai că aud și încheieturile toate trosnind, pocnind, scîrțîind. Scrîșnesc și io din dinți, de ciudă.

Următorii 100m, mă înăbuș, tușesc, ștropșesc, de zici că-s locomotivă cu aburi, mai am o țîră și scot aburi pe urechi.

Dar următoarea sută-i decisivă: ori crăp, ori alerg!

Și atunci simt cum parcă pieptul mi se deschide, aerul curat năvălește în plămîni iar cu fiecare pas, cu fiecare respirație, capăt curaj, capăt putere, capăt ce-mi lipsea de atîta timp: bucuria de-a alerga.

Tîrîș-grăpiș ne-am hotărît cu Adi să ne re-apucăm de alergat. Am devenit mult prea sedentari,(adică puturoși 😜) și mult prea moi (adică grași 😜). Mi-am amintit cît de bine mă simțeam alergînd, ce oboseală plăcută mă cuprindea apoi, ce bine mă simțeam și, mai ales, cîte lucruri faine am văzut pe cer: o cruce, o inimă, dragon, îngeri… (cei care-mi citiți regulat postările ați văzut pozele). Nici azi n-am fost dezamăgiți. 😍

Io am zis că-i pasărea Phoenix, Adi a zis că-i vultur.

Voi, ce ziceți?

Cu drag și cu iubire,

Aura.

15/12/2019

9 gânduri despre „Jogging-joking

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.