Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor

„Ziua de 25 noiembrie a fost stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite ca fiind Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor. Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței Asupra Femeilor este marcată în toată lumea prin manifestații și acte de condamnare a diverselor forme de violență îndreptate asupra femeilor.

Violența asupra femeilor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume. Are loc acasă, pe stradă, la școală, la locul de muncă, în tabere de refugiați, în spitale. În măsura mai mare sau mai mică, se petrece în toate țările din lume, indiferent de etnie, rasă, vârstă, mediul de proveniență, venit sau nivelul de educație.

Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor a fost înființată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în anul 2000. Data este aleasă pentru a comemora asasinarea violentă a trei dintre surorile Mirabal, care au fost ucise în Republica Dominicană în 25 noiembrie 1960, în timpul dictaturii lui Rafael Trujillo.

În rezoluția sa, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a invitat guvernele, agențiile Națiunilor Unite, organizațiile internaționale și neguvernamentale să organizeze evenimente în această zi pentru a atrage atenția publicului asupra problemei violenței împotriva femeilor.

Secretarul General al ONU spune că violența împotriva femeilor este extrem de răspândită, inerentă tuturor culturilor și afectează femeile, indiferent de rasă, bogăție, origine.” – Wikipedia.

Artistul turc Vahit Tuna a fixat 440 de perechi de pantofi cu toc pe fațada unei clădiri dintr-o zonă aglomerată a Istanbulului, simbolizând numărul femeilor ucise în 2018 în Turcia, în urma violențelor domestice sau sexuale.

„Stăm pe o stradă acum și poate unii oameni stau în faţa unei opere de artă pentru prima dată, o rană deschisă și sângerândă pentru prima dată. Cred că acest lucru are un impact’, a declarat artistul Tuna.

„Cred că această (lucrare) oferă ocazia unei conștientizări și este ceva ce influențează oamenii și îi face să se gândească”, a mai spus el, potrivit Agerpres.

În Turcia, există tradiția de a pune pantofii unei persoane decedate în fața unei intrări.

Opera artistului turc Vahit Tuna se întinde pe o suprafață de 260 de metri pătrați.

Este minunat ce-a făcut artistul turc, este minunat că avem o zi specială în care ne-amintim de existența unei plăgi, milităm pentru vindecarea ei și-o condamnăm. Da’ rana asta sângerândă doare zi de zi, sângerează permanent și nu-i închisă, vindecată cu un singur gest, într-o singură zi. Rana asta există și-n celelalte zile, femeile-s abuzate, violate, ucise de partenerii lor chiar și-n clipa de față, când scriu io rândurile astea.

Știți ce-a fost cel mai greu de îndurat? Nu abuzurile, nu bătăile, nu scandalurile ci sentimentul de însingurare, înstrăinare și izolare pe care ești nevoită să-l înfrunți; să simți că ești singură pe lumea asta, că nu-i nimeni cine să te-ajute, să te sprijine, să te înțeleagă, să fie alături de tine, indiferent ce hotărâre ai lua.

Cum credeți că e când cineva-ți vede vânătăile pe față și, dacă nu se preface că nu le observă, te întreabă, în doi peri: „Ce-ai pățit?”? Iar tu, de rușine și de frică îi răspunzi stins: „Am căzut…”. Și-atunci cel care a pus întrebarea trece repede mai departe peste, cu seninătate, acceptând răspunsul tău și răsuflând ușurat că nu-i nevoit să se implice-ntr-o situație pe care preferă să nu o vadă, să nu o știe sau, și mai bine, să nege c-ar exista…

Păi cum să crezi că fiul tău, vărul tău, fratele tău, finul tău, unchiul tău, vecinul tău, colegul tău, prietenul tău etc., ar fi capabil de așa ceva? E mai comod să accepți răspunsul șoptit: „Am căzut…”, nu?

În câte cazuri de divorț apar așa-zișii „martori” care nu vor să creadă (și să declare!) că abuzul e real? Care-l cosmetizează, îl scuză, îi caută motive? Câți sunt cei care se situează rapid în tabăra celor care o înfierează pe soția abuzată și care-l susțin tot pe abuzator?

Nici fosta soacră, nici nimeni din familia exului n-au fost de partea mea. Mulți dintre colegi și prieteni, vecini și cunoscuți, la fel. Chiar și părinții mei au cautat să ne „împace”, să nu divorțăm, chiar și după ce-au aflat de-abuz…

Da, e mai comod să-nchidem ochii, să ne prefacem că ne pasă o dată-n an. Și-n rest să uităm că plaga, rana asta sângerândă există. Că sunt femei abuzate, bătute, violate și ucise ZI DE ZI!

Măcar să nu ne mai prefacem și să încercăm să ajutăm. Prin atitudine, prin mentalitate, prin conștientizările de zi cu zi.

Și, mai ales, să fim alături de femeile abuzate, să nu le mai condamnăm și să nu le mai izolăm.

Pentru că să știți că asta doare cel mai tare: sentimentul de însingurare, de înstrăinare.

Cu drag și cu iubire,

Aura.

25/11/2019

Untitled-1-5d84878c03642-png__700-700x35354988a22-eec4-42f2-9deb-6996b531a832Pantofi

descărcare

2 gânduri despre „Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor

    1. Apreciez foarte mult sinceritatea. Îți mulțumesc pentru ea și pentru cuvinte. Înțelegere… nu mai caut demult, nici așteptări nu mai am.
      Dar dreptate… aici m-ai „prins”. Asta chiar îmi doresc, ca femeilor abuzate să li se facă dreptate, să fie auzite, să nu mai fie oropsite și izolate, pe nedrept.
      🙏❤️🌹💝

      Apreciat de 3 persoane

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.