Îndrăznește. Visează. Iubește. Și îndrăznește din nou.

E fain c-avem visuri multe și plutim.

Da’ visurile le transformăm în realitate când pășim. Un pas mic, altul mai mare, un salt… doar să ieșim din nemișcare.

Și să îndrăznim.

Am fost crescuți prea cuviincioși, prea cu bun simț, prea neîndrăzneți. Mă trimitea mama, fiind fătucă, să cer ceva de la vecini. Și vaaai ce rușine îmi era, mai bine-mi dădea de făcut orice altceva! La fel și băieții mei, așa au fost. Îmi pare tare bine că pot folosi trecutul, și nu mai zic: „Așa îs.”

Bine, bun simț au, că altfel nu se poate, dar măcar acum nu mai sunt atât de „rușinoși”.

Cu rușinea, cu neîndrăznitul în ziua de azi n-ajungi prea departe. Așa că-i bine să pășim. Plutitul printre norișori e fain tare, dar, ca să materializăm ceva, musai să mai coborâm cu picioarele pe pământ și, hotărâți, plini de curaj și îndrăzneală, să pășim pe drumul pe care ni-l dorim.

Îndrăznește. Visează. Iubește. Și îndrăznește din nou!

Cu drag și cu iubire,

dintre nori,

Aura.

16/10/2019