Dac-ar fi să descriu ultimele zile, ăsta-i cuvântul potrivit: dens. Umezeală mare, căldură și mai mare, cer înnorat, efect de seră. Cam asta-i ceea ce simt: încărcătură mare. Îmi doresc să tragă o curvă de ploaie din aia, cu bulbuci, să se mai aerisească; să se mai curețe, să se oxigeneze și să se limpezească atmosfera asta atât de densă, de mai că o poți tăia felii. Nici noaptea nu-i mai bine, sentimentul de prea dens rămâne agățat de-un colț de lună nouă. Neagră, că-i a doua într-o lună!

Vecinu’ de câteva zile borează (cuvânt românizat, de la boormachine, adică mașină de găurit) una-ntruna, în afară de gălăgie și că-mi f… ugărește nervii, și-așa întinși, habar n-am ce face.

E sfârșit de lună, e sfârșit de vară. Dens. Intens. Da-n sensul bun. Am plantat semințe, am sădit intenții, am transmis universului ce vrem. Am făcut schimbări, ne-am pregătit temele, am învățat, am calculat sinusu’ și cosinusu’ dar mai avem un lucru de făcut: să ne dăm deoparte și să lăsăm pe cine trebuie să desăvârșească lucrarea. „Facă-se voia ta!” e tot ce mai trebuie să rostim. Să pricepem că planurile, oricât de bine-ar fi puse la punct, calculele oricât ar fi de corecte și de precise, au nevoie de-un „magic touch„. Că-i bine să renunțăm la control, să facem un pas, dacă nu în spate atunci măcar lateral, și să lăsăm magia, divinul, să se manifeste.

Să avem încredere, dar mai ales credința, că totul se întâmplă spre binele nostru cel mai înalt.

Lună nouă, lună neagră, lună veche, sfârșit și început, toate-s laolaltă. Da, un astfel de moment nu poate fi altfel decât intens. Dens.

Io cred că cel mai bine-ar fi să-l tăiem felii, ca pe un tort, și să-l savurăm.

În liniște!

Șșș!

Cu drag și cu iubire,

Aura B. Lupu

30/08/2019