9.
N-avem o relație perfectă. Ne sfădim bugăt de des încât să nu pot afirma că la noi curje numa’ lapte și miere. Da’ di unde! Mai zboară și câte-un papuc, mai îi și câte-o ușă trântită de zdrăngănesc jamurile, să mai aud și strigăte, să mai coboară și câte-un sfânt, doi, mai sunt și zile în care nu s-aude numa’ musca și-n care mă gândesc cum să-l sufoc cu perna-n somn, el probabil își imaginează ce bine mi-ar sta fără vreo doi dinți sau cu fermoar pă gură, no, nimicuri din astea, ca la tătă casa și tăt omu’ de rând.
Am avut muuulte momente de cumpănă, când relația – și nervii!– ne-au fost puse la-ncercare, nu pot nici cu asta să mint și să declar că ne-am iubit ca nebunii din primul moment și pân-amu, da’ di unde! Dar am trecut peste și încă suntem cununați.
No, pusă una păste alta, îi bine. Când să uită la mine într-un anume fel, încă mi să-nmoaie picioarele de zîci că-s de gumă.
Ce simte el când mă uit io la el habar n-am, întrebați-l pă el! Da’ mă suportă (încă), așe că (probabil) n-are (prea) multe de-obiectat.
Acum 9 ani rânjem în biserica din Cuzdrioara cu gura până la urechi, de zici că eram Jokeru’ din Batman. Iar faptul că și amu încă rânjesc e de bine, nu?
Hai să trăim, bărbate, tăt așe și de-amu-nainte!
Batăr încă 9 ani.
Cu drag și cu iubire,
io.
29/07/2019
Aura B. Lupu 
Răspunde-i lui Aura B. Lupu Anulează răspunsul